Page 61 - 1933-01

6a

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE ŢÂRI

A D A U S

Educaţia poporului în Olanda (II) caracter deosebit decăt acela, de pildă, din Anglia. Cele mai
multe din ele sunt nu municipale, d particulare. Intr'o
localitate se alcătucşte o societate ca să ridice o bibliotecă
Grupa B: Cârp.
publică. Banii trebuincioşi se cer pungilor particulare, după
împrumutarea de cărţi a fost o atribuţie a secţiilor Socie­ aceea vin subscriitorii şi membrii. La urmă se apropie şi
tăţii NUT cu mult înainte să fi fost vorba de ridicarea de autorităţile municipale cu aprobarea unei subvenţii anuale.
biblioteci In Olanda. Căminele poporului şi-au rezervat şi Dacă se acordă această subvenţie poate fi cerută şi a doua
ele o parte din clădiri pentru activitatea bibliotecară. Această subvenţie dela Stat. Există o Asociaţie naţională a bibliotecilor
publice, ale cărei avize sunt cerute de Ministerul Educaţiei
Publice, atât in ce priveşte nouile biblioted căt şi drepturile
pentru acordarea de ajutor de bibliotecă. Regulamentul cere
ca atât colecţia de cărţi şi reviste căt şi directorul şi ajutoa­
rele salariate, să corespundă unui anumit nivel, ca publicul
să aibă intrarea liberă in sălile de cetire, ca abonamentul la
secţia de împrumut să nu intreacă o anumită sumă şi ca
subvenţia locală să nu coboare sub o anumită limită. In afară

Universitatea din Leyden Canal din Ufrecht

adunare de cărţi şi împrumutarea lor de cele două aşezăminte de un număr foarte mic de biblioted publice, care cunt curat
şi altele asemănătoare ca o parte din activitatea generală şi cu municipale, cele mai multe sunt aşezăminte semi-publice,
cheltuieli minime, de către un personal neprofesional, nu pot fi administrate de un comitet numit mai cu seamă de membrii
privite decăt ca un bine venit început. Bibliotecile publice ur­ cotizanţi, sub conducerea unui director mai mult sau mai
mau să desvolte împrumutarea şi dtirea cărţilor printr’o orga­ puţin competent, şi finanţate de contribuţiile membrilor şi
nizaţie proprie, ca o secţie a activităţii de educaţie a poporului. de ajutoare dela municipiu, judeţ sau Stat. Metoda nu este
O lege a bibliotecilor publice n'a existat şi la drept vorbind cu totul mulţumitoare, pentrucă orice reduceri in bugetele
nia nu era necesară. Autorităţile municipale erau in plin drept autorităţilor publice, socotite necesare de acestea, se fac sim­
să cheltuiască o parte din veniturile lor cu zidirea şi întreţinerea ţite destul de dureros in fondurile puse la dispoziţia comite­
bibliotecilor, dacă o doreau, fără să mai ceară intăiu îngădu­ telor, iar anii 1922-26 au apăsat cu deosebire greu asupra
inţa parlamentului. Impozite specifice nu sunt (impozit şcolar, acestora. Există un mare număr, mai ales in oraşele mai
impozit de să rad) şi n’are de ce să se puie un impozit de biblio­ mid, care sunt stingherite in activitatea lor de lipsa de fonduri
ted înainte să se facă un început. Cceace s'a dorit a fost să necesare. Guvernul nu numai că a tăiat subvenţiile in fiinţă,
se facă să vadă şi autorităţile publice trebuinţa bibliotecilor dar a refuzat orice alte noui ajutoare. Ca urmare a acestei
populare ca să se ridice pănă la mulţumirea acestei trebuinţe. atitudini numărul bibliotecilor publice n’a mai crescut in
Creşterea mişcării bibliotcdlor publice in Olanda are un timpul celor 4 ani, şi lupta de menţinere a ajuns mai cu