Page 62 - 1933-01

JENNY KRAFT: EDUCAŢIA POPORULUI IN OLANDA 63

seamă grea pentru bibliotecile Universităţii, care ao fost fiilor ei de căpetenie, cu De Wereldbibliotheek (biblioteca mon­
micşorate de Departamentul de Stat. Cu toate acestea, din dială). Scopul ei, să publice cărţi# povestiri, poezii, drame şi
1927 s’a prevăzut un spor in suma totali a subvenţiilor bu­ lucrări cu tot felul de subiecte ştiinţifice, cele mai multe
getare si bibliotecile bisericii romano-catolice şi ale bisericii scrise anume in acest scop, aşa ca să fie la îndemâna ori­
reformate au fost admise deopotrivă cu o parte din suma cărei pungi, a fost dus la îndeplinire din belşug. O tipări­
totală; a rămas numai ca măsura să poată trece cu bine prin tură specială este enciclopedia in formă monografică, din care
parlament. au văzut lumina până acum peste 50 de volume ; conducă­
Un fapt specific In activitatea bibliotecilor publice, care torul societăţii e de părere că oricine e dornic să studieze
trebuie numai decăt amintit, este introducerea în inventarul un subiect oarecare, n’are să caute intr’un volum gros de
de cărţi, fireşte al celor mai mari aşezăminte, de lucrări in enciclopedie şi că e mult mai uşor să se dea fascicule sepa­
alte limbi decăt cea naţională, mai cu seamă franceză, ger­ rate. Pentruca volumele publicate să se poată desface mai
mană şi engleză, pentru mulţumirea cererilor publicului mai uşor, ele se vând în mare parte prin subscrieri. Există o
cult, care vrea să citească în aceste limbi străine (s'au mai subscripţie anuală pentru 16 volume pe an, şi cu un preţ
adaus cărţi in limbile italiană, spaniolă şi scandinave). Bi­
bliotecile cu cărţi intr'o singură limbă au să fie înzestrate
cu traduceri, care sunt foarte numeroase pe piaţa cărţii olan­
deze. In câteva din marile biblioteci, printre care stă la lo­
cul de frunte cea din Haga, s'a înfiinţat şi o secţie muzi­
cală.
Există astăzi cam 70 de biblioteci publice in Olanda, cu fi­
liale care nu sunt aşa de numeroase ca in Anglia.
O formă de activitate specială a mişcării bibliotecilor pu­
blice din Olanda este înzestrarea satelor cu material de citit.
Şi aici, in rândul intâiu, stă Het Nat cu bibliotecile ei am­
bulante, organizate de câţiva ani intr'o asociaţie deosebiră ;

Amersfoort Universitatea din Groningen
bibliotecile publice vin in ajutor cu filialele lor dela sat, că­ total cu 40•/, mai mic decât preţul de vânzare al fiecărui
rora le trimet serii de cărţi ca să fie împrumutate membri­ volum in parte. Cumpărătorii cari doresc să aleagă singuri
lor subscriitori in anotimpul de iarnă ; cărţile se întorc in din catalogul societăţii de peste 750 de titluri, pot să facă
Maiu, când se expediază o nouă serie pentru anotimpul vii­ o subscripţie anuală cu plăţi lunare, cu o reducere de
tor. In unele judeţe această activitate e sprijinită cu sub­ ao—30% potrivit sumei angajate, iar cărţile sunt trimise indată
venţii din fondurile Consiliului Judeţean. după primirea întâiei rate. Rate speciale de subscripţie se
Despre lucrul săvârşit de bibliotecile publice in formă de pun la îndemână la cumpărări in comun din partea mem­
expoziţii, nu numai de cărţi, dar şi de gravuri şi picturi, brilor sindicatelor sau a uniunilor de funcţionari, in care caz,
are să se vorbească la punctul C. distribuirea şi primirea de plăţi se face de comitete. Pe ca­
Intr’o ţară mică, aşa cum e Olanda, in care clasele instărite lea conferinţelor şi a expoziţiilor, prin distribuirea de scri­
şi culte cumpără un mare număr de cărţi in limbi străine, sori despre cărţi sau alte mijloace de propagandă, s’a făcut
in original, preţul cărţilor publicate in limba maternă trebue o sforţare deosebită ca să se ajungă până la lucrător şi la
să fie destul de ridicat. Pentru preîntâmpinarea acestei greu­ alte clase sociale, şi aceasta cu un succes crescând. Activita­
tăţi şi punerea in circulaţie de cărţi bune, frumos tipărite, tea acestei societăţi a dat îndemn la publicarea de către edi­
pe un preţ mic, s’a infiinţat la Amsterdam in 1905 o socie­ turi obişnuite a unor serii asemănătoare, dintre care cea mai
tate de publicare, astăzi cunoscută mai mult după numele se- însemnată e seria extensiunii universitare, pe aceeaş linie cu