Page 17 - 1933-02

AL. BORZA: MONUMENTELE NATURII IN ROMÂNIA 79

în azurul cerului mediteran şi in mirajul mării, început munca ştiinţifică metodică: observaţii
unde vin foce la popas, se ocrotesc zeci de hectare asupra vieţii vegetale şi animale, măsurarea facto-
de bogată stepă, păduri de smochini, din bună- rilor ecologici. Astfel se lucrează cu zor în re-
voinţa autorităţilor locale. ^_____________
In Bucovina fondul religionar
conservă bine unele tinoave.
Să vorbim în urmă de Basara­
bia, care a fost cea dintâi după Unire
in împlinirea marilor porunci ale
vremii, de a mai păstra pentru poste­
ritate porţiuni de teren cu natura
primitivă! In legătură cu reforma
agrară s'au rezervat 27 de terenuri
mai mici sau mai întinse — unele
aproape de 200 de hectare — cu
stepe vechi, păduri amestecate şi
urme preistorice, dintre care unele
au isbutit să fie efectiv păzite. Se
aşteaptă acum ca directorul muzeu­
lui, d-1 Lepşi, să desăvârşească opera
de prevedere a cuminţilor basara-
beni, spre recunoştinţa mare a
ştiinţei de pretutindeni.
S'a terminat lista rezervaţiilor
constituite, mai mult sau mai puţin
consolidate. Stepâ U Bolgrad in Basarabia (cu Asperula tyraica). Foto Klaftenki
In unele din aceste rezervaţii a şi

zervaţiile pendinte de Grădina Botanică din
Cluj.
Iar Excursia titogeografică internaţională a şasea,
care s'a făcut în Iulie 1931 prin România, cu 23
de botanişti din 13 ţări, a găsit în rezervaţiile dela
Capul Caliacra, Tulgheş, Cluj, Bucegi şi aiurea
neîntrecut de importante terene de studiu.
Dar este însemnat şi catastiful terenurilor care
ţin de Stat, comune şi particulari, care întrunesc
în ele notele caracteristice ale monumentelor na­
turii: faună, floră şi vegetaţie; formaţii geologice
de un special interes ştiinţific, local sau general
sau de interes estetic remarcabil.
O serie întreagă de specii de animale (păsări,
mamifere, etc.), şi plante (întâiu Daphne Bla-
gayana) va fi curând pusă în mod special sub
scutul legii de ocrotire.
In Ardeal Cheia Turzii merită să poarte titlul
legal de monument atât pentru scenăria-i neîn­
trecut de impunătoare, cât şi pentru o serie în­
treagă de plante rare adăpostite în acest mare
refugiu.
Şesul Craiului sau Scăriţa dela Beli oara pe
Arieş, este şi mai extraordinară din punct de
vedere botanic. In Piatra Craiului la Braşov trebue
să ocrotim de asemenea efectiv plantele rare.
Lacul Sântana, porţiuni din Cheile Bicazului,
mlaştina Mohoş şi cea dela Retiu în Secuime
sunt iarăş importante. * Cetatea » dela Deva este
în acelaş timp şi monument istoric şi un deal
Girlă cu plaur in Deltă. Foto Inst. Ceogr. — Cluj cu vegetaţie remarcabilă, termofilă.