Page 33 - 1933-02

C R O N I C A

Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii

ACADEMIA ROMÂNIEI DELA ROMA. — Anul Ştim in ce măsură, in mijlocul căutărilor şi crizelor de tot
1933 a început cu o serbare culturali românească de carac­ felul, îndreptarea către puterile proprii ale poporului şi cul­
ter internaţional. Ea s’a petrecut la Roma, la 10 Ianuarie, tul faptei se Înalţă ca un drum de lumină către care toate
intr'o lumini cernuţi cu stropi de ploaie, de iarnă mediterani. privirile se îndreaptă pline de nădejde. Pentru această lecţie
Lua parte tot ce are mai strălucit capitala Italiei, cu şeful guver­ de patriotism vă rog, in calitate de membru al unui guvern
nului, d-1 Benito Mussolini, !n frunte. Dela noi plecase anume al cărui şef e un fiu reprezentativ al Transilvaniei, mare ad­
in acest scop ministrul Instrucţiei, Cultelor şi Artelor, d-1 D. mirator al Italiei şi al Excelenţei Voastre şi partizan convins
Guşti. Se făcea inaugurarea noului local al Şcolii Române al solidarităţii latine, şi in numele meu personal, ca sociolog,
dela Roma, ridicat la îndemnul şi cu trecerea întemeetoru- să primiţi omagiul cel mai deplin şi cel mai călduros.
lui, Vasile Pirvan, cu banii Bândi Naţionale a României şi cu M’am grăbit să viu la inaugurarea acestui local, pe care 11
arta, înălţată încă de mediul in care i se cerea să se desfă­ datorăm munificenţei luminate a Băncii Naţionale a Româ­
şoare, a d-lui Petre Antonescu. A fost o preamărire a în­ niei, şi cu adâncă emoţie stau astăzi in mijlocul Domniilor
văţământului înalt românesc şi a legăturilor noastre sufleteşti Voastre. A fost ca o chemare a Romei insăş şi a strămoşi­
cu Roma. lor, la care sufletul oricărui Român începe să vibreze. La
De nicăcri fapta nu se arată cu înţelesul ei adânc mai doi paşi de aia, într'un for plin de marmură şi de istorie,
bine decât din cuvântarea ţinută cu acest prilej de d-1 D. se găseşte actul de naştere, săpat in piatră, al poporului
Guşti: nostru, coloana divinului Traun. De câte ori venim în ce­
Am preţiosul privilegiu să fi fost însărcinat de Guvernul tatea eternă, e ca şi cum ne-am Întoarce acasă, la nişte pă­
Maiestăţii Sale Regelui României să-l reprezint la inaugurarea rinţi străluciţi, de pe căile lungi ale Mării Negre şi ale Car-
noului local al Academiei României dela Roma. El mi-a în­ paţilor, unde am fost puşi să păstrăm prin secole limba şi
credinţat înalta menire să fiu o mărturie a recunoştinţei lui sufletul roman, la marginile Răsăritului, intre popoare de alte
pentru binevoitoarea ospitalitate a marei naţiuni prietene, a origini. Iată Roma la orizont, cu colinele, cu grădinile, cu
naţiunii italiene. templele şi cu oamenii ei fără asemănare! Latinitatea noas­
Ingâduiţi-mi să adaug, domnule Şef al Guvernului, cât de tră ingenunche şi sărută pământul sfânt.
adânc onorat mă simt de prezenţa Domniei Voastre, care De aceeaş emoţie trebue să fi fost cuprinşi şi acei călu­
dă acestei ceremonii o solemnitate excepţională. gări transilvăneni cari, după unirea unei părţi din biserica
Ştim ce vă datoreşte Italia. Din Alpi până in Sicilia şi română cu Roma, veneau aici la studii de teologie in Insti­
mai departe domneşte un ritm unic de tinereţe, de încredere tutul De Propaganda Fide şi descopereau uimiţi izvoarele nea­
şi de eroism al vieţii, care se întrupează intr’o operă de mului românesc. Ei luau Îndărăt de pe aceste locuri, in sacii
creaţie fără asemănare. Suntem prea departe de întâia Renaş­ lor de cărţi şi de manuscrise, elementele unei renaşteri spi­
tere prin care Italia îşi dădea sieşi şi Înmii civilizate, la ieşirea rituale şi naţionale, care ne-a ţinut în lumina ei mai bine
din Evul Mediu, o formulă statornică de cristalizare spiri­ de un secol şi ne-a îndreptat spre formele de astăzi de Stat.
tuală, ca s’o putem înţelege altminteri decât in perspectiva Intre ei, in rândurile dintâi, sc aşează episcopul Inochen-
istoriei. Dar iată-ne in miilocul unei a doua Renaşteri, pe tie Micu, unul din intemeetorii bisericii greco-catolice din
care Italia o trâeşte, de rândul acesta la ieşirea din ma­ Transilvania, care, după ce a trăit in exil un sfert de secol
rele războiu. Noua Italie ne aduce o formulă de cristali­ lângă Sfântul Scaun, a murit şi odihneşte aici in biserica La
zare, tot pe atât politică, pe cât spirituală şi morală, o Madonna del Popolo.
formulă cu totul proprie, dar pe care n’o pune mai puţin Redeşteptarea noastră a venit in mare pane din Transil­
la îndemâna tuturor ca o strălucită pildă de organizare şi vania, iar in Transilvania a venit întreagă din Roma. După
de înfăptuire. şaisprezece secole de când ne trimesese in aceste părţi, ea