Page 34 - 1933-02

112 B O A B E D E G R Â U

se întorsese din nou către noi ţi ne scăpase. Şi astfel, in bri ai Şcoalei Române dela Roma, cari au acasă locuri de
chip firesc, legiunile ardelene au cerut să lupte alături de frunte in viaţa ştiinţifică şi artistică şi iradiază, în plus, asu­
fraţii ţi camarazii lor italieni, pentru marea cauză a neatâr­ pra culturii noastre o lumină magică mediteraneană. Şi abia
nării şi unităţii naţionale. suntem la întâii paşi!
România vrea pacea, ceeace inseamnâ nu numai lipsa de Mă gândesc însă că nici nu se putea să fie altfel atunci
războiu, ci mai ales o stare de spirit care să îngăduie o ac- când intcmectoml acestei Şcoli a fost marele meu prieten

Academia României din Roma, de arhitectul Petre Antonescu. Faţada principală. Foto Avakian

tivitatc constructivă printr'o colaborare internaţională. De profesorul Pârvan, cu sprijinul eficace al d-lui Al. Lahovary,
aceea România doreşte prietenia tuturor popoarelor, fără deo­ atunci ministrul nostru La Roma. Palatul pe care l-a visat,
sebire, iar prietenia Italiei nu-i e numai trebuincioasă, dar pentru care a luptat, căruia i-a pus piatra de temelie şi i-a
şi preţioasă. România n'are să uite niciodată cât datoreşte asigurat zidirea, Îşi înalţă coloanele in aerul curat. E o clă­
unitatea ei naţională, înfăptuită pentru totdeauna, eroismului dire, nu numai frumoasă, datorită artei d-lui arhitect Petre
italian, precum şi sprijinului dat de Italia la deslegarea priel­ Antonescu, dar şi trainică, pentru că in pietrele ei a închis,
nică ţârii noastre a atâtor probleme de seamă. Cu senti­ ca in legendele noastre, şi pe intemcctor. El, care, cum ştiţi,
mentul de încredere pe care i-1 insuflă iubirea frăţească faţă putea să impreune analiza ştiinţifică cea mai neiertătoare cu
de Italia şi cu convingerea folosului unei conlucrări întemeiate avânturile mistice, şi-a dat seamă de acest act de jertfă şi
pe o deopotrivă dragoste de pace a ambelor naţiuni. Româ­ l-a primit, nu cu resemnare, ci cu entusiasm. Faptele lui, de
nia îşi arată dorinţa ca în rosturile pe care i le păstrează vii­ ordin ştiinţific şi de ordin practic, au această rezistenţă şi
torul, să afle la guvernul şi poporul italian acelaş sprijin această licărire, a unei existenţe care s’a transpus în ele şi
călduros care a zămislit şi îndreptăţit prietenia i tal o-română. s’a sfărâmat astfel cu mult înainte de vreme.
Când acum zece ani, în 1922, s'a înfiinţat aici Şcoala Ro­ Dacă era cineva intre oamenii de ştiinţă ai României care,
mână, ea găsea urmele vii ale tradiţiei călugărilor ardeleni. amintind de vechii călugări transilvăneni, să le ducă mai
Nu veneam pentru întâia oară să învăţăm şi să luăm pu­ departe tradiţia romană de adâncime de credinţă, de respect
teri dela Roma! Trimeteam in atmosfera ei de artă, de de adevăr şi de iubire de neam, acela era profesorul Vasile
muncă şi de disciplină pe cei mai buni tineri pe cari ii dă­ Pârvan. Am vrut să-i preamăresc amintirea într’o operă al
deau şcolile noastre inalte, ca să se pătrundă de gustul si­ cărei nume va fi nedeslegat rostit cu al lui, şi-i aduc acest
gur şi de dragostea de ştiinţă a Romei şi să împodobească, pios omagiu nu numai ca Ministru al Instrucţiei sau ca
la întoarcere, cu ele ţara. Ne mândrim cu echipele de mem- Membru al Academiei Române, dar şi ca prieten. Aduceţi-vă