Page 35 - 1933-02

C R O N I C A 113

aminte de stilul lui de purpură în care descrie aducerea pe dornice, nu numai să regăsească urmele strămoşilor de
galere, peste marea albastră, a ceauşei lui Traian, deb Seli- demult, dar şi să aducă o parte proprie la avânturile ome­
nunt spre piciorul Coloanei unde a fost îngropată. Mi se nirii de mâine. Aprindem astăzi focul sacru pe un altar
pare că facem şi noi astăzi, prieteni şi elevi, acclaş lucru cu închinat Romei şi b care fiii de departe se uită din negurile
iubita şi marea lui amintire. Nicăeri el nu putea să fie mai răsăritene ale aşezării lor, ca b un far de căbuză spre des­
prezent decât aici cu acest prilej. tinele cele fără moarte ale popoarelor. îngrijiţi de această
Şcoala lui dela Roma intră astăzi definitiv intre aşezămin- flacără, ca să-şi Împlinească ambele ei meniri, deopotrivă
tele de înaltă cultură ale oraşului de unde a ieşit civilizaţia eu­ de scumpe, şi ca să i se poată potrivi frumosul vers al ve­
ropeană, şi capătă drept de cetate. Primesc mişcat, în numele chiului poet latin care preamărea pe cei ce-şi dau din mână
guvernului român, această mândră clădire, dovadă strălucită in mână torţele ştiinţei şi ale vieţii:
a înţelegerii pentru binefacerile culturii şi pentru prestigiul Et quasi cursores vitai lampada tradunt!
ţării peste hotare din partea marelui nostru Institut de Vă găsiţi, scumpii mei prieteni, membri ai Şcolii, in mij­
bancă, şi o încredinţez spre păstrare şi folosinţă membrilor locul unui mare număr de aşezăminte de înaltă şi veche
şcolii şi eminentului ei director, profesorului Emil Panai- faimă, întemeiate de ţările din Europa sau de dincolo de
tescu, care a izbutit in timpul ultimilor ani s'o reorganizeze, ocean, ca să urmărească scopuri asemănătoare sau chiar mai
cu autoritate şi stăruinţă, şi să-i imprime un nou ritm largi. Academb României deb Roma calcă mai tânără pe
ştiinţific. urmele înaintaşelor ei. Munca ştiinţifică împlinită până
Darul pe care cu atâta bunăvoinţă l-a făcut oraşul Roma astăzi ne îngăduie să aşteptăm că îşi va ţine făgăduielile,
la 8 Iulie 1928, in forma unui teren b Văile Giulia, pentru că pune in cercetări tot atâta râvnă cât tovarăşele ei mai
ridicarea unui sediu Academiei României de arheologie, mari şi că va arăta aceeaş iubire faţă de patrie şi faţă de
istorie şi arte frumoase, a rodit. Din acel pământ a ieşit ca Italia.
o frumoasă vegetaţie de piatră palatul care ne adăposteşte. Pe sfântul pământ al Romei nu se cuvine să rămânem
Pământul acesta e ca un loc dat de mamă lângă sânul ei numai nişte misiuni arheologice, istorice sau artistice, ci să
unui fiu călător pe drumurile lumii. Ca atare îl privim şi fim ca nişte colonişti spirituali ai lumii ieşită din civilizaţia
iubim şi ne ridicăm glasul de recunoştinţă către Cetatea eternă. btină, trimişi in metropob lor comună. In statuile, in mar-

Vedere laterală Foto Avakian
Căci Academia României deb Roma, are, pe lângă menirea morele acestea e o lume de idei şi o lume de visuri, cum
ei ştiinţifică, şi această menire impusă de locul unde a fost este o lume de realităţi. Filozofii lui Rafael continuă să în­
aşezată şi lucrează. Ea trebuie să facă legătura, cu mijloa­ veţe înţelepciunea şi Sibilele lui Michel Angelo să prorocească
cele unui institut de cercetări, între ştiinţa şi arta italiană, viitorul. Roma, mai mult decât oricare alt oraş depe pământ,
plină de o sevă atât de puternică, de originală şi de cuce­ merită numele de oraş generator. Ea înmănunchiază măreţia
ritoare, şi Intre ştiinţa arta, şi spiritul public român atât de amintirilor cu dragostea prezentului şi cu pregătirea viitorului.