Page 4 - 1933-02
P. 4
66 B O A B E D E G R Â U
gând nu numai un izvor de câştig pentru gene mele împotriva esteticii au stârnit mişcarea mare
raţiile viitoare, dar sărăcind natura cu una din pentru protecţia naturii, acţiunea largă, generoasă
cele mai reprezentative speţe. Aceeaş jalnică is pentru crearea de rezervaţii şi parcuri naturale,
pravă o săvârşesc şi vânătorii elefantului din de ocrotire a speciilor primejduite, de apărare a
Africa, de unde nu va mai veni fildeşul râvnit peisagiilor frumoase, de milă şi bunătate pentru
de aceşti nimrozi sălbateci. Bizonul e aproape tot ce ne-a dat Dumnezeu prin minunata fire in
stins, spre paguba ştiinţei. Şi câte jertfe crude tegrală.
nu cere şi zeiţa modă. Stârcii albi, măiastră pa Copaci bătrâni, frumoşi ori însemnaţi prin vreo
săre numită «paradis », sărmanul struţ sunt vic întâmplare care se leagă de trecutul lor, au fost
timele ei nemiloase. şi în vremuri vechi păstraţi, mai mult dintr’un
In Guineea, inofensivul cimpanzeu, indispen instinct al maselor, ca venerabile curiozităţi. S’a
sabilul subiect al expe întâmplat ca regi, boieri
rienţelor de laborator, cu simţ pentru frumosul
unde se studiază himera din natură, să ocrotea
reîntineririi, e urmărit scă codrii şi animalele
şi capturat în mod bru rare din stăpânirea lor
tal, ceea ce duce si particulară.
gur la stingerea acestei Ideea protecţiei firii
specii. a găsit insă mai întâiu
Chiar oamenii de şti cea mai fericită întruchi
inţă şi agenţii lor colec pare în Statele-Unite din
ţionari, agenţii marilor America de Nord, prin
muzee, distrug din ego grandioasele Parcuri Na
ism şi dragoste desordo- ţionale.
nată pentru ştiinţă, „sta încă din 1864 Con
ţiuni" întregi de plante, gresul naţional american
animale rare, cuiburi de a dăruit frumoasa vale
păsări, exterminând a- Yosemite din Sierra Ne-
desea specii rarisime, vada, populată de gi
produse tainice ale na ganticii brazi-mamuţi,
turii, pe care nu i le noului stat California,
mai poate restitui în veci cu obligaţia s'o păstreze
nici tehnica de labora neatinsă, ca un mare
tor, nici vreo ştiinţă. parc natural.
E deci o mare greşală La 1872 a fost creat
să credem că amestecul apoi celebrul parc naţio
omului în gospodăria nal Yellowstone în inima
grandioasă a naturii e munţilor numiţi « Stân-
numai trecător, că fi coşi *, între statele Mon
rea e veşnică, în con Gaizerul Oid Faithful din Yellowstone tana, Wyoming şi Idaho.
tinuă si tăcută desvol- De mult circulau po
tare, depăşind generaţiile noastre efemere, şi că vestiri necontrolate şi puţin crezute prin cercul
puterea ei de viaţă copleşeşte ruinile înfăptuirilor vânătorilor din prerii — mincinoşi ca vânătorii de
umane şi aşterne curând noui lanuri de flori peste pretutindeni — despre acest colţ minunat al Sta
deşerturile datorite omului. telor-Unite, unde ar fi păduri virgine cu nenumărat
Din nenorocire, dezastrul produs de nepre- vânat, cu munţi de sticlă, cu căderi de apă, cu
văzătoarea exploatare a naturii este de atâtea roci multicolore şi fantastice, cu ape săritoare
ori ireparabil. Exterminarea speciilor şi a mediilor naturale. La 1871 geologul Hayden a condus în a
de viaţă e de atâtea ori definitivă şi de-o pagubă ceşti munţi o expediţie ştiinţifică. Reîntors la Wa
neînchipuită pentru ştiinţă. shington, a expus în Congres extaziat şi cu atâta
Peisagiile frumoase care se distrug în mod ne căldură cc-a văzut la Yellowstone, încât s’a ho-
bun şi neînţelegător, lipsesc pământul de atâtea tărît, într'un înălţător elan, să se creeze aci un
podoabe estetice şi de atâtea valori reale etice, mare sanctuar al naturii şi al naţiunii americane,
căci ele nu încântă numai ochiul, ci încălzesc sacrosanct şi neatins pentru toate timpurile, pri
inima, îndeamnă să iubeşti natura, leagă tainice mul «parc naţional», prototipul ideal al parcu
îndemnuri sufleteşti de ţară, de pământul sfânt rilor naţionale de pretutindeni. Natura a fost
al patriei străbune! într’adevăr excepţional de darnică în acest pe
Aceste mari primejdii au făcut să încolţească tec de pământ, destul de mare dealtfel, având
în mintea oamenilor de ştiinţă ideea ocrotirii 8700 km*, cât două, trei judeţe mărunte dela
naturii. Catastrofala exploatare economică şi cri noi.