Page 40 - 1933-02

120 B O A B E D E G R Â U

tot felul de chipuri de profesori zăpăciţi sau lineari, de boemi vieţii, ca un vultur pe o stânci bituti de valuri. Am vorbit
artistici, de negustori şi meşteşugari mândri de sine, de acolo de legiturile dintre literaturile noastre. De mai bine
burghezi cu discursuri de rostit şi cu fete de miritat, patimi, de o şuti de ani am uitat drumurile Eladei. Chiar prisosul
uri, apucituri şi metehne. Deţinitorii de funcţii, stipinii de odinioari lămureşte seceta de astizi. Fata lui, Nausikaa,
de mirfuri, vinturitorii de idei umplu scena. Dar poporul trecea printre noi, ducând o carte sau umplând golul unei
sisesc, el, adeviraţii 230.000, plugarii, crescitorii de vite. uşi. Timpurile se amestecau. Rochia albi avea cideri de cute
care se ficeau statuare. In odaia lungi se
A&olf Mefdien&drfer AOolf Mefdicnfcdrfcr aşezau ticeri de piatri şi de secole.
Dte *** Dit Traducerea Stâncii Roţii de Xenopoulos
StaOt» Oftcn ~ StaDt * Oftcn e ca un răspuns la din schimbul de vorbe al
apropierea
clasice,
Academiei
acelor
zile
L- + A r__... _
greceşti. îmi pare bine ci insoţitorul meu
de-atunci şi martorul acelei figidueli a pri­
mit si scrie pentru cititorii români însem­
nările biografice şi caracterizările care ur­
mează. Despre traducător. Anton Mistachi-
de, cu marea lui iubire de literaturi şi stă­
pânire a scrisului nostru, nu vreau si vor­
besc eu: vorbeşte traducerea, cântecul ace­
sta al tinereţei, prin care tinereţea lui trece
ascultând. Dau cuvântul prietenului Tsurkas
pe care, ca si-1 necăjim, in plimbarea
noastră prin Hellada, il făceam român ma­
cedonean şi-i ziceam Ţurca. Ar putea s'o
zici şi altă lume, citindu-l, pentruci prea
scrie bine româneşte!
Invelitoarea copertei
podgorenii de pe Târnave, satul şi temelia pe care se mişcă Literatura neogreacă este tot atât de perfect necunoscută
târgoveţii aceştia cu formule de împrumut şi cu pedantisme in România, cât e literatura românească in Grecia. Din
doctorale, unde sunt ? De ce nu sunt lisaţi să-şi spună acest punct de vedere putem să spunem că depărtarea
cuvântul lor sănătos, sau mai bine să tacă pâcâind din pipă între cele două ţâri este mai mare decât aceea care le desparte
la o masă de ospătirie de ţară ? Oraşul acesta din Răsărit de America de Sud. Si totuş n’au lipsit niciodată elemente
stă puţin in vânt. Domnii, fie ei pastori, curatori şi profesori care ar fi putut să mijlocească această cunoaştere reciprocă.
sau fabricanţi, proprietari de firme şi bancheri n’au încredere Câteva nuvele, câteva poezii, publicate răzleţ in diferite
şi nici înţelegere pentru muncitorii de pe brazdă. Ţăranul reviste, este tot ce s’a tradus din literatura neogreacă in ro­
nu se vede decât la răstimpuri, ca un decor sau ca un loc mâneşte. In ceea ce priveşte traducerile făcute in greceşte
de plecare pentru vre-un personagiu al romanului. Nu ştiu din literatura română există un singur volum de nuvele ale
apoi, dacă lupta aceea pentru scaunul de episcop, cu cei doi lui I. Slavici, traduse de un nefericit tânăr, mort in floarea
candidaţi cari pot să fie aproape identificaţi in persoane de vârstei, V. Cuzopoulos, care promitea mult in această direcţie.
astăzi şi cu toată deslănţuirea de micimi e pe placul unor De aceea iniţiativa luată acum de a da publicului românesc
cititori destul de Închişi şi de bănuitori. Multe pagini un roman grecesc, este din toate privinţele îmbucurătoare şi
de mare adevăr ale cărţii au să fie socotite acte de trebue să fie relevată ca un eveniment cu adevărat istoric in
trădare faţă de naţie. Germanii de departe au să se aplece raporturile culturale ale celor două popoare. Drept continuare
cu sete peste toate aceste destăinuiri in care cei mai Ger­ a acestei iniţiative se va publica in traducere greacă o operă
mani dintre Germani apar fantomatic pe înaltele câmpii tran­ românească in revista « Nea Hestia • de sub direcţia d-lui
silvănene; cei de-acasâ au să facă poate cu degetul către Gr. Xenopoulos, scriitorul despre care vom vorbi mai jos.
venerabilul director al liceului Honterus, păzit dela 1544 şi Numele Iui Gr. Xenopoulos predomină in literatura neo­
până astăzi de bastionul nestricat al pânzarilor şi de râul de greacă de o jumătate de veac aproape.
sub cetate. Noi înşine am avea câte ceva de zis. Sunt pe-alo- Scriitorul este de o fecunditate extraordinară. Opera lui
curi scăpări care puteau lipsi. Legăturile dintre Români şi formează pân’ acum mai mult de 60 de volume. Dela 1890
Saşi nu pot încăpea numai in câteva rânduri, tăiate parcă când, in vârstă de 18 am, a publicat primul său roman şi
dintr'o gazetă de opoziţie, cum sunt cele dela paginile 300 până azi n’a încetat nici o clipă de a scrie. Este, fără îndoială,
şi 30T, fără nimic din adâncimea înfricoşată, istorică şi popu­ cel mai popular scriitor in Grecia şi romancierul care s’a
lară, pe care o au în adevăr. Dar romanul e prea frumos ca preocupat mai constant şi mai tenace de problemele socie­
să ne Împiedicăm de ele. Ar trebui tradus. tăţii şi de realităţile din viaţa acestei ţări. Această viaţă a căutat
s’o pătrundă, s'o analizeze şi s’o descrie, intr’o formă ?•
CRIGORIOS XENOPOULOS. — întâiul scriitor grec toare, liniştită, cu o nuanţă puţin idilică, creind totdeauna
pe care l-am cunoscut a fost poetul Cos tis Palamas. N’am o atmosferă şi pătruns de un realism moderat şi aproape
să uit niciodată casa lui dintr’o stradă ateniană cu nume de clasic. Graţie acestui temperament Gr. Xenopoulos a rezolvit
zeu, in care bătrânul sta sub sprâncenele mari in marginea in mod spontan o problemă extrem de spinoasă pentru scrii-