Page 41 - 1933-02

C R O N I C A 1 2 1

lorii greci, problema limbii. Căci, din picate, intre tradiţio­ de numi din Constantinopol şi de tati din Eptanez (Zanti),
nalismul pedant care cauţi si impuni o limbi arhaizanţi, centrul revoluţiei împotriva acestui tradiţionalism. Acest din
in toate manifestirile culturale, pistrind iormele gramaticale urmi ţinut, cu cele şapte insule, unde e veşnici primivari,
şi sintaxa vechei limbi, şi intre curentul modernist care a necunoscând jugul turcesc, fiind in imediaţi vecinitate de
susţinut limba vorbiţi de popor, s'au dat lupte cu adevirat Italia şi in permanent contact cu apusul, a fost pimântul
omerice timp de un secol. Problema nu este definitiv rezol- unde a înflorit o adevărată renaştere a literaturii neoelene,
cu o întreagă pleiadă de poeţi şi prozatori.
Gr. Xenopoulos este scriitorul tineretului şi al femeii, nu
rPHrOPIOY ZENOTTOYAOY numai pentrucă este foarte citit de tineret şi de sexul slab,
dar pentrucă a dedicat mare parte din vasta sa operă sufle­
tului acestora; a căutat si-1 pătrundă şi mai presus de toate
V sâ-i apere drepturile la viaţi, la bucurie şi la dragoste. Aceasti
atitudine este o adevărată revoluţie intr'o societate, ca aceea
3KoKKivoq 33pâjog greacă, apăsată până şi astăzi de un moralism bigot şi de o
sumedenie de superstiţii sociale.
« Stânca Roşie ♦ , care se publici in româneşte, daci nu este
|to MroiXTOPHMA THI OQTEINHZ ZANTPHl
cel mai puternic, este, incontestabil, cel mai citit roman al
lui. A emoţionat multe generaţii şi mii de tineri cititori au
EKAOZII TETAPTH udat paginile lui cu cele mai curate lacrimi, la vârsta în care
inima lor a simţit primul fior de iubire. Nefericita sa eroină,
Fotini Sandris, a ajuns astfel foarte populari *).
Grig. Xenopoulos este şi azi in literatura neogreacă unicul
romancier stricto sensu. Dar daci pentru bătrânul maestru,
care a trecut, nu de mult, in rândurile « nemuritorilor» acade­
mici Grea, acesta este un titlu de glorie literatura
neogreacă, atât de bogată in talent? * - N,

A O H N A l
F.K&OTHZ: lQANNH£ A. KOAAAPCS
BtBAlCaOAElCN THI -EITUI,,
1921
Coperta romanului Stânca Roşie de Grigorios Xenopoulos

vati nici azi, iar biglosia continui. Şi daci în literaturi s’a
impus definitiv limba vorbiţi, in administraţie, in cărţile de
ştiinţi, in Parlament etc., limba * puri • sti pe o poziţie Grigorios Xenopoulos, desen de A. Vottis
foarte puternici.
Pini acum 15 ani scriitorii greci se izbeau de aceasti lucrul este inexplicabil. Poate se datoreşte unei greşite con­
piedici. Cel mai mare nuvelist dinainte de rizboiu, Al. Papa- cepţii ci romanul este un gen inferior.
diamantis, a fost cel din urmi care a scris in limba puri. Astizi, Gr. Xenopoulos mai are şi o producţie teatrală destul de
pionierii literaturii contimporane din Grecia, dintre cari men­ bogată. Dar aceasta este de ordin secundar, cici cele mai
ţionam pe P. Nirvanas, Malacasis, Vlahoiannis, Dafnis, Z. multe piese de teatru scrise de el sunt in mare pane simple
Papantoniu şi alţii, scriu toţi in limba vorbiţi. adaptări ale romanelor propni. CI. Tsurkas
Dar Gr. Xenopoulos era ficut parei, prin origina sa,
si sari pene aceasti piedici şi si împace cele doui curente, *) Notăm printre celelalte opere ale sale următoarele:
marcind un moment de evoluţie în limba prozei. Am spus « Drumul cel riu », « Margareta Stefa ♦ , « Te re za Barma-Da-
prin origini, cio este născut la Fanar (Constantinopole) costa », trilogia sociali < Bogaţi şi săraci — Cinstiţi şi necin­
(*873), vechea dtadeli a tradiţionalismului cultural grecesc. stiţi — Norocoşi şi nenorocoşi *.