Page 44 - 1933-02

EDUCAŢIA POPORULUI LA ALTE NEAMURI

A D A U S

Problema salului unguresc din Ardeal viaţa socială, literatura. Revoluţia din 1918 n'a făcut decât
sâ accentueze şi mai mult aceste contraste care n’au dispărut
Un popor, in ceasurile de criză ale istoriei, îşi revizueşte tre­ nici după mutarea hotarelor. O notă comună au, cu toate
cutul şi concepţia de viaţă şi scrotându-şi adâncurile sufle­ acestea, curentele de care am vorbit: amândouă au un caracter
teşti, încearcă să-şi potrivească un nou itinerar pentru drumul tipic orâşănesc. Masele lor, ideologia, programul, nu depăşeau
care i se deschide. in nido privinţă strâmtul orizont citadin. Problema satului,
pentru amândouă, nu era decât o problemă administrativă,
lupta se da pentru cucerirea poziţiilor de stăpânire şi aşa a
rămas multă vreme şi după 1918.
Manie schimbări au impus, totuş, unele revizuiri pentru
cele două tabere. Câmpul de luptă s’a redus, obiectivul riva­
lităţilor nu mai era cucerirea situaţiilor cu învestitura putem
de Stat, d posturile de conducere in viaţa minoritară. Acum
abia cele două tabere încep să-şi îndrepte privirea spre popu­
laţia dela ţară pe care atâta vreme au nesocotit-o.
Radicalii îşi amplifică programul, încercând să organizeze
satul nu numai din punct de vedere politic, d şi sub raportul
culturii. E destul să amintim, in această privinţă, activitatea
excelentului scriitor Ca rol Kos care încearcă o asemenea

Un grup de stâlpi funerari din Unghiul Călcata
Pentru ungurimea din Ardeal, faptul incorporării ei in
România a fost o cotitură hotăritoare. Despărţită de restul
lumii ungureşti, ea a fost nevoită să-şi înnoiască toate orien­
tările. Tot ce aducea din trecut, o împiedica mai de grabă
decât s’o ajute să se adapteze nouilor împrejurări. Si iată că
in răstimp de doi ani se încropeşte, din porunci lăuntrice,
o concepţie politică ardeleană, o presă, o literatură şi o viaţă
socială aparte, independente de Ungaria. Fireşte, din miile
de fire care legau altădată Ardealul cu Budapesta, multe mai
stăruiau încă, dar semnele neatârnării se înmulţeau pe fiecare
zi. Pionierii acestei noui orientări, numită de atunci • transil-
vanism», s’au adresat in primul rând ţărănimii, clasa care
şi în trecut a avut o mentalitate regionalistă. Burghezimea Clopotniţa din Ceuaş (Mureş)
care-şi discuta egemonia cu aristocraţia, a fost surprinsă in
1918 în plin proces de disoluţie. Ceea ce-i lipsea, înainte de desţelenire culturală, in sens radicalist, in satele ungureşti
toite, era unitatea structurală. De mult încă, cu cel puţin 20 din Călâţelc. Din programul multiplu al lui K6s şi al priete- ~
de ani înainte de 1918, ea era împărţită in două tabere: con­ mior lui, vom sublinia trei puncte: organizarea economică,
servatori şi radicali. Cei dintâi, in marea majoritate creştini, deplasarea centrului de greutate politic spre sar şi resusci­
cei din urmă mai ales evrei şi creştini progresişti. Antago­ tarea şi punerea in valoare a artei populare, ameninţată de
nismul celor două curente, invada toate domeniile: politica. moarte. Din acest program bogat insă prea puţin a fost reali-