Page 46 - 1933-02

136 B O A B E D E G R Â U

Sufletul lui era stăpânit exclusiv de consideraţii materiale. vinţa interesului pentru lucruri spirituale. Tiranii niai în­
Foamea de pământ şi ura împotriva «domnilor > U ţineau stăriţi se apropiau mai uşor de cultură; din rândurile lor se
la o distanţă, plină de rezervă bănuitoare, chiar şi atunci recruta multă vreme rezerva clasei de mijloc. Cultura acestei
când cei din clasele sus puse încercau să se apropie de dânsul ţârănimi a fost şi este încă aproape identică cu aceea a clasei
cu toată bunăvoinţa. Evident, nu trebue să generalizăm; de mijloc. Ea citeşte ziare politice, organizează mici confe­
rinţe şi reprezentaţii teatrale cu amatori, pe scurt, această
pătură burghezo-ţărănească are în măriile ei întreaga condu­
cere spirituală şi politică a satului ardelean de azi.
La întâia întrebare ce ne-o punem (« Ce vrea satul şi ce
aşteaptă el dela conducătorul lui < •), nu putem da un răspuns
clar şi hotârit. Ne mulţumim deci să arătăm punctele care
deosibesc pe cei săraci de cei bogaţi. Viaţa intelectuală a celor
lipiţi pământului e aproape inexistentă, iar a celor înstăriţi
se ridică şi ea doar cu puţin peste nivelul neantului. Dar,
cum am văzut, nici măcar ţărănimea maLbine situată nu este

Casă tip străvechiu din Văleni (Cluj)
raportul schiţat mai sus, cât se poate de sumar, avea multe
nuanţe: una era situaţia în Săcuime, şi alta in satele de pe
frontiere şi iarăş alta în cele djn inima Ardealului. Ar fi o
greşeală, oricum, să se creadă că această concepţie materia­
listă de viaţă este sinonimă cu o incapacitate nativă pentru

Bărbaţi în sir din Unghiul Căleatei

omogenă şi independentă. Din punct de vedere politic şi ideo­
logic ea se ataşează burghezimii, deşi interesele ei sunt, in
cele mai multe cazuri, in cea mai accentuată opoziţie cu acelea
ale orăşenilor.
Linia de demarcaţie intre cele două straturi ţărăneşti e şi
mai vizibilă in domeniul politic. Ţăranul înstărit e cel mai
însufleţit sprijinitor al partidului maghiar, cel sărac votează
mai mult listele radicale sau muncitoreşti.
In ce priveşte acum activitatea de ordin cultural, desfăşu­
rată de orăşeni la ţară, ea se poate însuma in următoarele
capitole: artă populară, cultură muzicală, biblioteci săteşti,
Casă din Trăscău
gazete populare şi organizaţie economică.
cultură. Nu, e vorba de o stare sufletească cu o viaţă econo­ Portul din Călăţele şi cel din Trăscău s'a bucurat mai ales
mică la temelie atât de rudimentară, încât zădărniceşte aproape de simpatie şi solicitudine. S’au organizat numeroase expoziţii
complet orice avânt. de broderii şi ţesătorii, atât in oraşele mai mari ale Ardealului
Nici încercările artistice ale poporului nu le-am înţelege cât şi la Budapesta. O viguroasă propagandă s'a desfăşurat
dacă le-am reduce numai la îndemnuri spirituale. Aceste pentru păstrarea şi desvoltarea stilului arhitectonic din Că-
încercări pleacă, dimpotrivă, aproape totdeauna din socoteli lâţele. Mai ales Carol Kos şi excelentul său elev, Ladislau
practice. Dar e o mare deosebire intre ţăran şi ţăran în pri­ Debreczeni, au făcut mult şi cu rod in acest domeniu.