Page 47 - 1933-02

J . ELEMfiR: PROBLEMA SATULUI UNGURESC DIN ARDEAL 137

S'a muncit mult de asemenea şi pentru răspândirea culturii şi de biserici şi, ca număr de exemplare, ea nu este egalată
muzicale. Numărul corurilor săteşti, create sau reînfiinţate de nici o gazetă populară tipărită in ungureşte. Ca orientare
dela 1919 incoace, se ridică la aproape 200. Concertele de ideologică « Magyar N*p * este in întregime burgheză.
concurs ale acestor coruri au fost urmărite cu impresionant * Magyar N*p » a editat o mulţime de cărţulii cu caracter
interes de mii de auditori. literar sau gospodăresc care au atins de asemenea un tiraj
destul de însemnat.
In afară de « Magyar Nep * şi de încă vreo câteva gazete
sau mici reviste religioase, destinate şi ele pentru săteni, mai
trebue amintit ziarul « Falvak N£pe * (Populaţia dela sate)
care prin titlul lui chiar vrea să indice că se constitue inter­
pret politic al aspiraţiilor proletariatului ţărănesc şi urban
deopotrivă. El s’a angajat intr’o luptă aprigă atât cu partidul
maghiar cât şi cu bisericile, — şi ţinta la care vrea să ajungă,
este crearea unui front comun al muncitorilor orăşeni şi al
ţărănimii.
Organizarea economică a satelor este, fără îndoială, partea
cea mai slabă a politicii ungureşti din Ardeal. Câtă brumă
s’a făcut in această privinţă a ieşit din iniţiative particulare,
izolate, fragmentare şi nu a avut niciodată un caracter colectiv.
Mişcările cooperatiste chiar au fost lipsite de o îndrumare
centrală, cuprinzătoare.
Nu se poate omite nici chiar dmtr’un rezumat ca acesta
pe carc-1 dăm, activitatea la sate a studenţimii maghiare din
Ardeal. Preocupările de această natură ale tineretului nostru

Clopotniţă din Recea (Sălaj)

Nu mai puţin vrednice de luare aminte sunt şi încercările
cheltuite pentru înfiinţarea de biblioteci la sate, deşi aceste
încercări, în urma sărăcirii crescânde a satelor n'au dat tot­
deauna rezultatele aşteptate. Realizări mai serioase se leagă
doar de numele lui Ştefan Sulyok care a înfiinţat biblioteci
in 94 de sate, din cărţi apărute, în mare pane, după războiu,
in Ardeal.
Cele mai multe din vechile biblioteci populare s'au răvăşit
astfel încât situaţia reală de azi este aceasta: 80% din sate
simt lipsite de bibliotecile care ar putea mulţumi curiozitatea
şi dorul de cunoştinţe al satelor.
Bisericile au căutat şi ele să activeze in această privinţă.
Dar n’au putut, sau nu s'au priceput să dea altceva decât câteva
cărţi cu caracter exclusiv religios, — acestea insă, ce-i drept,
in număr foarte mare de exemplare. Se poate spune că ţă­
rănimea ar primi bucuros orice ar contribui la ridicarea ni­
velului ei cultural şi in primul rând, ea aşteaptă cartea bună.
Conducătorii insă au neglijat acest lucru atunci când situaţia
economică permitea încă mai multă mişcare. au fost inspirate de studenţimea radicalistă din Ungaria şi
Rezultate mai însemnate a realizat gazeta populară « Ma- Cehoslovacia. Deosebit de harnică a fost in anii din urmă,
gyar Nep * (Poporul maghiar) care până mai acum câţiva asociaţia studenţească * Erdelv fiatalok » («Tinerii ardeleni*),
ani apărea in 20 de mii de exemplare. Astăzi ea are încă un ai cărei membri au căutat să adâncească problemele satului
tiraj de 15 17 mii. Gazeta e sprijinită de partidul maghiar unguresc şi să scoată la suprafaţă nevoile lui ascunse, când