Page 48 - 1933-02

128 B O A B E D E G R Â U

prin cercetări individuale, când prin anchete colective. Pilda In rezumat, ideologia burgheză ţi cea muncitorească se gă­
« Tinerilor ardeleni » a fost urmaţi ţi de alte asociaţii studen- sesc faţă in faţă in tendinţa lor de a cuceri satul. Până acum
ţeşti. Acţiunea lor nu este insă, in bună parte, decât infor­ satul a fost cârmuit, de bine, de rău de burghezime, ţi in po­
mativă. Oricum, satul i-a primit cu bucurie, i-a ascultat cu litică ţi in cultură. Situaţia ei materială ţi prestigiul trecutului
atenţie. E'ceva, dar nu e decât un inceput. Căci satul aţteaptâ i-au dat pe mână toate iniţiativele ţi dacă ea are meritul unor
astăzi mai mult decât un interes binevoitor, dar platonic, el realizări incontestabile, ţi insuccesele nu i se pot imputa
aţteaptâ un răspuns grabnic ţi efectiv la multele ţi neliniţti- decât ei.
toarele probleme economice pe care le pune. O dificultate In surea dc azi, ţărănimea e incapabilă de a se urni. Ceea ce
nu însemnează insă că este incapabilă de a gândi ţi de a dori
să se manifeste pentru apărarea intereselor ei. Dacă ea este
astăzi prada unui individualism excesiv ce-i pulverizează for­
ţele ţi-o face improprie pentru o acţiune politică şi culturală
solidară, aceasta nu înseamnă o amuţire totală a unor dorinţe
de mai bine ce dospesc in străfundurile sufletului popular.
Aceste dorinţe trebuesc dibuite, întâmpinate ţi mulţumite;
orice omisiune e un păcat.
Schiţând acest tablou al satului maghiar, trebue să accen­
tuăm că ţăranul ungur aşteaptă rezolvirea problemelor lui pe
cale paşnică, in semnul unei sincere înţelegeri cu românismul.
Nemulţumirile lui nu acuză poporul român, ci acele pături
sociale ţi concepţii dominante care nu vreau să-i recunoască
drepturile ţi să-i împlinească cererile.
Tinerii cercetători ai satelor întăresc aceste tendinţe paş­
nice ale ţărănimii. Ca mâine ei vor fi chemaţi la posturi de
conducere. încercările lor, astăzi, întâmpină încă toate greu­
tăţile începutului, dar gândul lor e pe tâgaţ bun, metodele
lor sunt obiective ţi animate de sensul proaspăt al actualităţii.
Colţ de odae
Evident, destinul ţăranului maghiar nu depinde numai de ei.
Soarta maghiarimu e strâns împletită cu aceea a românis­
iniţială se aţazâ de-acurmeziţul drumului: lipsa datelor pre­
mului ţi ea mai e in funcţie de evoluţia liniei generale a vieţii
cise. Dar ţi in această privinţă tot tineretul a făcut un pas
economice ţi culturale europene.
înainte, întrebuinţând, in investigaţiile întreprinse, metodele
moderne ale sociologiei.
Ctuj JANCSO ELEMfiR
Ţinta spre care nâzuieţte tineretul academic este să găsească
din ungureşte de /. Chineza
mijlocul de conciliere intre clasa de mijloc ţi ţărănime. Sunt
insă, printre tinerii ardeleni, ţi de aceia cari proclamă lupta desenele din Arta populară maghiară
de clasă, având credinţa că o fuziune intre ideologia burgheză ardeleană de Laiulaa Debreczem
ţi cea a ţărănimii este o himeră, un fals.