Page 8 - 1933-02

7® B O A B E D E G R Â U

când fiarele sălbatice, lei, hiene, trăiau in bună a păşunilor existente, acum atât de degradate;
prietenie cu omul stăpân a toată firea, în pace n'am făcut nici o cuminte contingentare a numă­
şi armonie cu antilope, struţi, gazele. rului oilor şi vitelor cornute care pot fi încă pră­
site cu suficient folos economic pentru ţară, pentru
Natura are în România aceiaşi duşmani ca şi sat şi pentru înşişi gospodarii.
în alte ţări şi alte continente: lăcomia, nepreve- Vânatul este acum reglementat. Dar prevalează
derea, răutatea şi prostia omului. braconajul, care răstoarnă echilibrul necesar între
vânat: iepuri şi vulpi, râşi, cerbi
şi lupi, vulturi pleşuvi şi stârvuri
de animale. Se ucid şi acum cu
nemiluita, acele minunate păsări
din bălţile şi Delta Dunării, stârci
albi, lopătari şi pelicani, care sunt
un element util în gospodăria na­
turii, dar înainte de toate o co­
moară biologică de nestimat, in­
vidiată de toată Europa.
Pescarii mai distrug şi acum
cu dinamită, cu otrăvuri peştii a-
pelor de munte în paguba econo­
miei şi a ştiinţei care constată,
spre pildă, în Ceremuş prezenţa
unui păstrăv special, endemic în
acele ape.
Ciobanii, copiii dela vite n’au
simţ pentru frumuseţea bătrânilor
Floarea Lolus (Castalia thermalis) dela Băile Episcopiei. Foto Borza
copaci; cioplesc, dau foc acestor
venerabile făpturi ale naturii. Dar
Aceste păcate şi defecte regretabile duc şi la noi, credeţi că turiştii dau o dovadă de suficientă înţele­
în mod vertiginos, la distrugerea bogăţiilor natu­ gere pentru frumosul din natură, smulgând flori rare
rale, cum sunt pădurile, la nimicirea peisagiilor
frumoase, care desfătează ochiul şi înalţă sufletul,
la exterminarea atâtor specii de animale folositoare
în gospodăria naturii şi interesante din punct de
vedere ştiinţific, la primejduirea vegetaţiei stră­
bune şi a rarelor ei podoabe florale, de mare preţ
pentru ştiinţă.
Nu vreau să fiu prea crud făcând să defileze
in faţa ochilor sufleteşti ai prietenilor firii, — cari
citesc aceste pagini pline de îngrijorare, — întreg
pomelnicul crimelor ce se mai săvârşesc şi în
acest veac al luminii împotriva naturii, în lung şi
latul mândrei Românii.
Vedem cum se distruge codrul fără îngrijirea
necesară de regenerarea lui firească, pentru a
putea păstra un echilibru între pădure şi locuri
de cultură, influenţând în bine regimul ploilor.
Ce trist spectacol oferă acele dealuri desgolite,
de unde ploile, torenţii curând vor duce în vale
pământul generator de nouă viaţă vegetală! Cât
pierde şi economia naţională! Ce pagubă îndură
şi ştiinţa, când defrişăm esenţe rare, ca fagii din
Dobrogea şi zada din Ceahlău, sau codrii de alun
balcanic în minunata vale a Cernei, stejarii rari
de lângă Deva, din pădurea Bejani. Păscutul este
moartea codrilor. Se taie şi se paşte pretutindeni
pădurea, cu mult peste nevoia populaţiei, care
n’a crescut, şi fără ca în prealabil să fi făcut ceea ce
ne dictează mintea sănătoasă şi normele raţionale Rezervaţia Pietnle Roşii dela Tulgheş
ale bunei gospodării: îngrijirea şi buna întreţinere Foto Borza