Page 9 - 1933-02

AL. BORZA: MONUMENTELE NATURII IN ROMÂNIA 7»

pe care apoi le aruncă, sdrobind în mod vandalic pilor, pentru completa extirpare a rarităţilor mai
stalactite, stalagmite făurite cu atâta artă de meş­ importante din fauna şi flora ţării!
tera natură prin peşterile noastre? Nu pseudo- Distrugem pe încetul, şi uneori în tempo ac­
turiştii cei inculţi doboară stane de
piatră, aprind pădurile din neglijenţă
şi degradează prin iscălitura lor, fără
nici o importanţă, cele mai pitoreşti
aspecte din natură?
Această grijă de altfel pentru pu­
nerea în evidenţă a frumoaselor vederi
no prea are nici direcţia Căilor Ferate
Române, când plantează pe linia
Braşov—Predeal—Sinaia perdele ade­
vărate de conifere urîte, care închid
priveliştile neîntrecute spre Piatra-
Mare, spre masivul clasic al Buce-
gilor, clădind pe deasupra magazii
diforme în calea ochilor noştri dor­
nici de cât mai multă încântare care
se revarsă din Furnica, Jepii, Vârful-
cu-Dor şi mai ales din Caraiman.
Mult a păcătuit şi şcoala, nu negii -
jându-şi numai datoria de a da o în­
drumare viguroasă tinerimii spre res­
pectul şi dragostea naturii, spre cul­
tul arborilor şi ocrotirea păsărelelor,
aceşti amici ai noştri. S'au găsit Rezervaţia dela Suat !□ Câmpia Transilvaniei. Foto Borza
doar dascăli şi profesori cari îndem­
nau elevii să facă colecţii de ouă — unde s'ar celerat, tot ce ne-a hărăzit specific natura din
fi putut petrece aceasta decât odinioară la Ca­ belşug: neamuri rare de plante, de animale, medii,
racal ! — sau să adune cuiburi pentru muzeu! de viaţă, păduri, dune şi stepe, copaci bătrâni,
Parcă n'ar fi destul de criminală acţiunea ma­ stânci pitoreşti şi peşteri!
rilor muzee din Apus, care-şi trimit agenţii in Şi ce-am distrus, dispare adesea definitiv pentru
munţi şi în Deltă, în Dobrogea, în Insula Şer- economie, pentru ştiinţă, pentru educaţia estetică
şi patriotică a tinerimii, pentru sănătatea genera­
ţiilor viitoare. Bourul (Bos primigenius), zimbrul
(Bison europaeus) în veci nu mai revin, pădu­
rile cu greu se mai refac, dispare stepa cu ierbu-
rile-i rare. Ne sărăcesc fauna şi flora!
Acesta a fost ţipătul de alarmă al naturaliştilor
din vechea şi noua ţară, cari au cerut milă şi
protecţie pentru comorile naturii primejduite.
In Basarabia, Muzeul Naţional din Chişinău şi
în special doctorul Miller au propovăduit, încă
înainte de Unire, necesitatea de a ocroti natura
primitivă care dispare. In Bucovina şi Ardeal mi­
nisterele de agricultură, societăţile de turism şi
cele botanice au pus chestiunea la ordinea de zi,
în colaborare cu naturalişti entusiaşti. Silvicultorii
şi naturaliştii s'au gândit şi în vechea ţară mai
întâiu la datoria de a scăpa natura.
Abia după Unire apar intâele roade ale acţiunii
generoase pornite în acest sens, utilizând metode,
ca şi in apus: crearea de rezervaţii şi parcuri
de ocrotire, desfăşurarea unei propagande, acţiune
pentru înfăptuirea unei legi speciale de protecţia
« monumentelor » naturii.
Hieracium pojontense din rezervaţia Tulgheşului întâiu d-1 Mihai Haret, preşedintele «Touring
Clubului *, crează parcul natural «Cocora » din
Foto Nydridy
Bucegi. In Bucovina, d-1 Guşuleac, profesor de