Page 11 - 1933-03

LUDOVIC KELEMEN: BISERICA SF. MIHAIL DIN CLUJ 137

sa o întrebuinţeze iarăş împreună. Tradiţia afirmă din cele vreo 80 de diete cele mai multe s'au des­
ci în sacristie era pe atunci şi tipografia unita­ făşurat între aceste ziduri şi nu odată s'au adus
rilor. In cursul celor 150 de ani de stăpânire un aici hotărîri decisive pentru soarta ţării şi locuito­
şir lung de episcopi şi preoţi renumiţi au propo­ rilor ei. In criptele şi pământul bisericii, dela în­
văduit din acest loc sfinţit credinţa, între ei pro- temeiere şi până acum, au primit loc de odihnă
filându-se mai ales figura lui Francisc David, cu sutele preoţii şi laicii cari au contribuit la
care prin activitatea şi moartea lui de martir a clădirea şi întreţinerea ei. Multe personalităţi ale
ajuns să fie venerat de unitarii din lumea întreagă. vieţii publice ardeleneşti aici sunt înmormântate.
începând cu anul 1690, deodată cu stăpânirea Dar locul lor de odihnă — începând cu al lui
Habsburgilor în Ardeal, s'a început şi acţiunea Petru Petrovici, puternicul sprijin al Zapolyeştilor,
de convertire a catolicismului şi abia după un şi continuând cu al marelui episcop unitar—azi
sfert de veac biserica a fost smulsă cu forţa din e, în cele mai multe cazuri, necunoscut.
mâinile unitarilor. Catolicii au găsit-o însă la Sutele de ani cari s'au perindat au zugrăvit în
drept vorbind, aproape goală şi toată înzestrarea brun zidurile bătrânei clădiri. Pe pietrele dela
interioară au trebuit să o ia dela început. In această uşi şi ferestre, ici-colo, semne lapidare cifrfte
muncă şi-a câştigat mari merite (dela 1738 încoace) aşteaptă o deslegare. Lespezile de pe morminte,
canonicul Ioan Bir6. Turnul cel mare s’a ridicat întrebuinţate în pardoseala bisericii, ascund şi ele
în veacul trecut, sub abatele Ştefan Kedves, iar pentru viitor, fără îndoială, surprize interesante
aranjamentul neogotic şi vitraliile sunt mărturii despre trecut. Viaţa prezentului se deapănă în
ale activităţii abatelui Dr. Iosif Hirschler. jurul ei şi din sutele de credincioşi cari se roagă
De timpul stăpânirii de un veac şi jumătate a zilnic în ea şi miile cari îi curg în jur, doar
protestanţilor se mai leagă şi alte amintiri istorice. câţiva se gândesc, privind acest monument de
Regina Isabella, văduva regelui Ioan Zapolya, şase veacuri, la micimea omului, la vremelnicia
nu mult înainte (21 Iulie 1551) in această bise­ fiinţei şi creaţiilor lui în raport cu Dumnezeu,
rică a deslegat pe Ardeleni de jurământul de cre­ care singur e etern şi întru preamărirea căruia se
dinţă, iar la întoarcere (23 Octomvrie 1556) tot înalţă şi acest templu.
aici a primit închinarea lor şi a luat puterea.
Mulţi principi ardeleni aici au fost aleşi — între Cluj LUDOVIC KELEMEN
cei mai de pe urmă (23 Octomvrie 1613) Gabriel Profesor şi arhivar
Bethlen, unul din cei mai mari. din limba maghiari
In timpul Principatului ardelean (1540—1690), de D. PRODAN

Alurul principal cu crucifixul lui Ioan Fadrusz. Foto/ilm, Cluj