Page 13 - 1933-03

JULIUS TEUTSCH MUZEUL SĂSESC AL TARII BARSEI DIN BRAŞOV 139

însemna mutarea in clădirea Rossmarkt (Str. Gh. riceşti care se aflau în el. Fără această mărini-
Bariţiu) Nr. 2, la Paştile 1909. O colectă ne-a moasă şi înţelegătoare bunăvoinţă faţă de dorin-
adus o sumă însemnată cu care am fost în stare
să facem tot felul de cumpărături, dulapuri, mo­
bilă, scaune, scări, scânduri, rafturi, unelte deo­
sebite, dela cui şi ciocan până la cleşte, secure şi
foarfece, prosoape şi rufărie, eprubete pentru apa­
rate şi multe alte lucruri. Au luat naştere atunci
şi o secţie istorică, etnografică, preistorică, geolo­
gică, botanică, zoologică şi o sală de depozit.
Sa aşezat şi o cameră de lucru (laboratoriu) în-
tr’o fostă bucătărie.
Statutele Societăţii Colecţionarilor Braşovului
au fost aprobate la 25 Martie 1912 de Ministerul
de Interne ungar, şi întărite mai târziu în aceeaş
formă de Ministerul român. începând de atunci
Muzeul a luat numele de « Muzeul Săsesc al Ţării
Bârsei ». In acelaş an el a organizat o expoziţie
de insecte în sala de patinaj, care a deşteptat
mare interes în public şi a fost cercetată timp
de două săptămâni de 2.315 vizitatori.
Materialul a fost dat de colecţionarii Braşovului
şi a fost alcătuit din mai multe mii de insecte,
mai cu seamă cărăbuşi şi fluturi din toate conti­
nentele în mai bine de 200 de cutii. Numărul
membrilor ajutători a crescut in anul acesta la 246.
In anul următor 1913 Muzeul a fost aşezat pe
o temelie cu totul nouă prin unirea cu Muzeul
gimnaziului şi prin punerea la îndemână în acelaş
timp şi fără plată a catului al doilea atât al ve­
chiului gimnaziu cât şi al localului bibliotecii ve­ Muzcul Săsesc al Ţării Bârsei
cine. El se putea întinde în voie în cele zece în­
căperi mari, cărora li se adăoga şi mai multe al- ţele membrilor, a comunităţii Honterus, de sub con­
ducerea vene­
ratului domn
Planul Muzeuluil
vicar episco-
1. Braşovul de alta dată v.vi. Colecţia zoologică pesc şi pa­
u. A rme şi produse de ale lăcătuşilor, vii. Preistorie roh al oraşului
Franz
Her-
şi fierarilor. Vili. Etnografie furth şi a celor
fii.Antichităţi bisericeşti. IX. Colecţia zoologica doi epitropi,
hi*-Laborator şi bibliotecă. x. Botanica consilierul co­
IV. Secţia geologică. XI fol klor săsesc mercial Samoil
Schiel şi a
d-lui Mihail
Ongyert, ridi­
carea Muzeu­
lui Săsesc al
Ţării Bârsei
nu sar fi pu­
tut împlini aşa
de repede. In
acelaş timp
onoratul pres-
biteriu a dat
Bastionul Ţe­
tele mai mici. Ceea ce i*a fost de mare folos a fost sătorilor cu îndatorirea să se adăpostească
oferirea gratuită a localului şi a colecţiilor bise­ în el obiectele din Muzeu potrivite cu acest