Page 14 - 1933-03

140 B O A B E D E G R Â U

loc şi să sc deschidă pentru copii. S'au aşezat prezentanţi ai autorităţilor, presbiteri şi membri
acolo într'un lapidariu diferite pietre cu inscripţii, ai comunităţii bisericeşti evanghelice, mulţi spri­
cadre de uşi şi de ferestre de piatră, iar mai târziu jinitori şi prieteni ai acestor silinţe precum şi
membri ajutători şi membri obişnuiţi ai
Muzeului. Directorul Muzeului, Julius
Teutsch, a salutat pe cei prezenţi în
numele societăţii, a descris activitatea
ei în cei doisprezece ani dela înfiinţare
şi a arătat cele mai calde mulţumiri
prea onoratului vicar episcopal şi pa­
roh al oraşului, Franz Herfurth, ca şi
întregii comunităţi Honterus, pentru
sprijinul la lucrări. După aceea a luat
cuvântul parohul oraşului, Herfurth,
şi şi-a exprimat dorinţa, in calitate de
reprezentant al şefului comunităţii bise­
riceşti evanghelice, ca acele colecţii
să deştepte viaţă şi suflet în privitor
şi să ajungă o putere de apărare a
poporului săsesc.
Directorul Teutsch a poftit pe cei
prezenţi să viziteze Muzeul şi le-a
servit drept călăuză prin secţiile lui.
Vizitarea a ţinut două ceasuri întregi
şi a stârnit în cei mai mulţi oaspeţi
bucurie şi mulţumire, a adus societăţii
laudă şi recunoaştere şi a impus în
acelaş timp îndatorirea ca să nu se
uite niciodată lozinca ei: cercetare,
strângere, învăţătură.
Vrem să încercăm să facem şi aici o
repede trecere prin toate sălile. încă
dela intrare, la poarta de fier din catul
al doilea, se vede anul de înfiinţare:
1908. Din această sală, care are nu­
mărul II, întâia uşe din stânga duce
în sala de lucru şi în bibliotecă. In ea
se găsesc 8 dulapuri cu vreo 4.000 de
volume, biblioteci de specialitate de
botanică, geologie, preistorie, etnogra­
fie, transylvanica, muzeologie; un du­
lap e cu manuscrise, iar altul cu hărţi
Intrarea
şi fotografii. Intr'un dulap mare şi
şi un număr de unelte agricole. Bastionul încă în trei lăzi sunt adăpostite monetele şi medaliile, cele
bine păstrat în forma lui veche, din brâul de în- mai multe copii galvano-plastice de monete din
tărituri al Braşovului, face să fie văzut. El e des­ Transilvania, Austro-Ungaria, România (Ţara Ro­
chis zilnic între orele 9—16. In acest an şi în mânească şi Moldova), Serbia, pe lângă un nu­
anul următor 1914 societatea a fost foarte prinsă măr mai mare de monete greceşti şi romane, un
cu luarea in primire şi cu mutarea colecţiilor bise­ total de vreo 12.000 de bucăţi. In partea din faţă
riceşti sau ale sale proprii, când a izbucnit războiul a încăperii e un birou pentru director şi o masă
şi lucrările s'au încetinit pentru ca peste puţin mai mare cu două locuri pentru asistent şi un co­
timp să fie cu totul întrerupte. Trec peste anii laborator. In partea dinapoi sunt două mese de
războiului cari au adus multe neajunsuri, fără ca lucru pentru preparator şi conservator. Aceasta e
Muzeul să aibă însă vreo pierdere sau altă pagubă. singura sală în care se face cald şi există lumină
Abia în anul 1920 s'a ajuns atât de departe ca electrică.
Muzeul, care a păstrat numele de * Muzeul Să­ Ne întoarcem in sala II, în care se găseşte, la
sesc al Ţării Bârsei », să fie deschis solemn în mijloc, în dreapta, intrarea în cea mai mare sală I
încăperile de astăzi. Au fost faţă prea onoratul ♦ Vechiul Braşov *. Aici e aşezat modelul în gips
Domn vicar episcopal Franz Herfurth, câţiva re­ al oraşului, la care au lucrat un an profesorul