Page 16 - 1933-03
P. 16
'42 B O A B E D E G R Â U
răpănate, scrisori de breaslă vechi, şi jos în rafturi Dr. Erhard Antoni *). Să amintim aici numai de
coifuri, îmbrăcăminte, umbrele, bastoane vechi ş. a. cele două altare cu trei aripi dela Prejmer şi dela
Dacă ne întoarcem din nou in sala II, la dreapta Feldioara, amândouă din sec. al XV-lea. Cunos-
«Vechiul Braţov »: Cetăţeanul şi Cetăţeana
intrării dăm de arme: lănci, halebarde, căngi şi cutul şi preţuitul nostru pictor Eduard Morres a
flinte de metereze, puşti cu cremene, iar în du curăţat şi a păstrat amândouă altarele, şi tot lui
lapuri, pungi de şei pentru pistoale, armuri, pis avem să-i mulţumim frumoasa aşezare din nou a
toale din toate timpurile, săbii, cornuri de pul acestei secţii. Un alt altar îmbrăcat în aramă şi pic
bere din pământ, coarne de cerb, ghioace ghin tat înfăţişază pe Christos înaintea iadului, cum
tuite, lucruri care vorbesc de vremuri grele răz stă sub crucea biruinţei în poarta crăpată şi nă
boinice. Pe dulapuri stau cămăşi de zale, căşti ruită, iar bărbaţii, femeile şi copiii nemântuiţi se
şi coifuri din sec. al XVII-lea. In stânga, pe pe rostogolesc între monştri fioroşi, cari se întind
rete, sunt aşezate uneltele de casnă şi paloşele de către Mântuitor cu feţe groaznic strâmbate. Pro
călăi, păstrate din Evul Mediu. Cele patru«ste- babil că e vorba de o operă de artă a unuia dintre
guleţe roşii ale bieţilor păcătoşi», prinse afară cei mai buni aurfăuran ai noştri.
pe vitrine, se purtau înaintea criminalilor duşi De mare valoare sunt odăjdiile rămase în parte
către locul de execuţie. Pe pereţi sunt atâr încă din vremurile catolice ale bisericii noastre,
nate firme de ©spătării şi de cârciumi, legături pluviale şi casule, din brocate de Damasc, de
de fier de uşi, broaşte de porţi şi de uşi, la mătase şi de argint, din sec. al XV până în al
căte, chei mari şi pe podele se găsesc părţi de XVIII-lea. Sa mai păstrat deopotrivă şi un fru
acoperiş, frigări şi o lădiţă de bani din 1672 cu o mos crucifix, un potir şi un bogat acoperământ
închizătoare vreanică de văzut.
Sala III adăposteşte antichităţile bisericeşti des ') Dr. Erhard Antoni, «Muzeul săsesc al Ţirii Birsei
pre care a scris la timp, cu pricepere şi în amănunt, după cuprinsul lui» (In limba germani), Klingsor, revistă
oprindu-se la cele mai bune şi preţioase bucăţi, transilvineani, 1930, Nr. 6.