Page 17 - 1933-03

JULIUS TEUTSCH: MUZEUL SĂSESC AL TARII BARSEI DIN BRA30V 143

de altar, cusut cu aur, din secolele al XVI-lea mai cu seamă insecte. In acest loc urmează să se
până în al XVIII-lea. Un mic altar dela Biserica aşeze vestita colecţie de gândaci Deubel, după ce
din deal Sf. Martin din Braşov, dăruit de Sara Rauss membrul societăţii Friedrich Deubel, fabricant de
in 1685, împodobeşte colecţiile bisericeşti. Familia salam, a murit de curând în vârstă de 88 ani şi
Rauss era foarte inrămurată şi în vază la Braşov a lăsat-o moştenire într’o stare desăvârşită. Deubel
în sec. XVII, XVIII şi XIX. Martin Rauss, preot şi-a câştigat nepieritoare merite faţă de poporul lui şi
al Bisericii din deal orbit cu totul de pe urma faţă de Muzeul Săsesc al Ţării Bârsei. Sunt câţiva
unei boli grele încă de copil, a învăţat ca atare ani de când el şi-a dăruit liceului Honterus colecţia
in şcolile noastre şi a fost mai târziu, cu toată europeană de gândaci şi acum ne-a lăsat colecţia
această lipsă, unul din cei mai învăţaţi şi mai iu­ transilvăneană împreună cu preţioasa corespon­
biţi predicatori ai Braşovului. denţă pe care a ţinut-o în cursul unei lungi vieţi
Printr'un coridor îngust ajungem în catul al cu mulţi savanţi cunoscuţi. Dela Deubel ne vine
doilea al clădirii vecine, care a fost plănuită şi şi o bogată colecţie de melci şi de scoici şi o colecţie
clădită ca muzeu, aşa cum se poate citi în litere tot aşa de mare de fluturi de zi şi de noapte din
mari pe fruntea casei. Pătrundem în secţiile de Transilvania. Intre preparatele în alcool se găsesc
ştiinţe naturale. In sala I Dr. Erich Jekelius, un mulţi şerpi veninoşi, năpârci de diferite culori şi
membru preţuit al societăţii noastre,
a orânduit şi a aşezat ştiinţific obiec­
tele din secţia geologică. Intr'un du­
lap se găsesc feluri de roce care au alcă­
tuit scoarţa pământului prin erupţii
vulcanice sau prin depuneri ale mării
şi ale vântului precum şi sedimente
vegetale şi animale.
Intr'alt dulap se poate urmări distru­
gerea rocelor de apă, prin schimbare a
temperaturii, îngheţ, organisme (rădă­
cini de plante) şi prin întinderea re­
giunii carstice. Colecţia rocelor din
Ţara Bârsei numără multe şi frumoase
exemplare. Rămăşiţele marilor mami­
fere: mastodontul, mamutul, rinoce­
rul, ursul cavernelor, capra de piatră,
cerbul, căprioara, ne duc treptat în
epoca diluvială a Ţării Bârsei, în care
am descoperit urme de netăgăduit ale
omului din vremea glaciară, contim­
poranul mamutului, cu uneltele de cre­
mene din valea Cremenei de pe Buzău.
Lămuriri scurte indrumează pe privitor
în faptele şi manifestările naturii, aşa
încât oricine poate să-şi însuşească
în cel mai scurt timp noţiunile de
căpetenie ale geologiei. O scurtă că­
lăuză a geologiei Ţării Bârsei, alcătuită
de Dr. E. Jekelius, uşurează înţele­
gerea celor văzute.
Colecţiile zoologice sunt adăpostite
în sălile V, VI şi IX. Sala a V-a cu­ Antichităţi bisericeşti
prinde păsările şi din lipsă de loc în altă
parte şi 2 dulapuri cu cranii şi schelete de ani­ vipera neagră a iadului, pe care i-a prins Deubel.
male. Păsările sunt toate din Ţara Bârsei, chiar El îi prindea de cele mai multe ori cu mâna şi pove­
acelea care îşi au patria departe în miazănoapte, stea adesea colegilor emoţia pe care a avut-o el
ca scufundând polar şi lebăda cântătoare, sau nu şi însoţitorul odată când şarpele i-a scăpat. Pupi­
rămân aici decât scurtă vreme, cum sunt pescă­ trul adăposteşte colecţii biologice.
ruşul şi alte asemenea sburătoare de trecere. O altă A treia sală a colecţiilor zoologice este a IX-a,
pasăre, care stă să piară, este foarte rarul vultur care adăposteşte mamiferele, ca: ursul, lupul, mi­
bărbos, care abia se mai întâlneşte în Carpaţi. streţul, căprioara, vulpea, viezurele, pisica sălba­
Toate au fost împuşcate aici. In sala a Vl-a sunt tică, năpârca, biberul şi miale rozătoare, şoarecii,