Page 18 - 1933-03

144 B O A B E D E G R Â U

hârciogul, şobolanii şi apoi ariciul, nevăstuica, sălbatic, găsea acolo cremenea şi o schimba în unelte
hermelina, dihorul. pe micile poene înalte. La o adâncime de 163 de
In sala următoare, X, mai mică decât celelalte, cm. am găsit vetrele de foc ale omului Aurignac
se găseşte ierbariul membrului de onoare, Dr. h. şi lângă ele ciocanele de piatră, materialul brut,
c. Prof. Iulius Romer, care cuprinde zece mii de multele lame, răzuitoare, dalte, scoabe, burghiuri
frunze de plante europene şi cele mai multe tran- ş. a., şi multele ţăndări dela cioplitul uneltelor şi
armelor. Grupele următoare sunt descoperiri din
staţiile înrâurite de miazănoapte sau chiar ale
emigranţilor veniţi din acele părţi, cari s'au aşe­
zat pe munţi în jurul Braşovului şi cărora le dăm
numele de «cultura Curmăturii ». Locurile săpate
fac parte din epoca pietrei şi aramei şi se aflau la
Carieră, la Dealul Sprenghiului şi la Curmătură.
Pe Olt s'au găsit oameni cari-şi zugrăveau corpul
şi aveau o ceramică bogat colorată de forme aparte
şi împodobită cu motive noui. Aşezarea de căpe­
tenie este Ariujdul din Trei Scaune cu cele trei
miri anexe: Gorganul dela Bod, Gorganul dela
Hărman şi Gorganul dela Feldioara, toate din
judeţul Braşov. Se poate presupune că un val mai
nou de cultură de miazănoapte le-a adus acestor
Traci iubitori de culoare casele pătrate şi gaura
de mâner a topoarelor de cremene, pe când poporul

Altarul dăruit de Sara Rauss
in 1685 Bisericii din deal Sf. Martin
silvănene. Portretul lui Romer pictat de H. Morres
priveşte din perete. Tot aici se găseşte o colecţie
de seminţe ale copacilor noştri de pădure şi dife­
rite curiozităţi vegetale.
Preistoria se află în sala VII. La începutul
secolului un grup de colecţionari mai în vârstă şi
mai tineri s'a îndeletnicit cu «ştiinţa săpatului »
şi a încercat să cerceteze practic Ţara Bârsei şi
ţinuturile vecine.
Pentrucă le lipseau mijloacele băneşti cerute de
săpături, fiecare a pornit singur cu sapă, lopată
şi târnăcop ca să scobească pământul, ceea ce din
punct de vedere al sănătăţii le-a prins foarte bine,
dovadă că şi astăzi după zeci de ani îşi aduc aminte
cu bucurie de zilele frumoase ale unor cercetări
folositoare şi altora şi lor. O deosebită bunăvoinţă Schelet preistoric din Ţara Blrsei
a soartei a făcut să putem arăta descoperiri din
toate culturile preistoriei, care pun în plină lumină care urca dela miazăzi-răsărit Oltul le-a făcut
icoana trecutului. dar în schimb împodobirea policromă, arderea va­
Mergând dela stânga spre dreapta, dela dulap la selor în cuptoare de olar, înmuirea lutului şi tatu-
dulap, începem cu omul care omora în valea Creme- area corpului, pentru care putem aduce ca dovadă
nei a Pasului Buzău, mamutul, bisonul, renul, calul culoarea roşie (ocru de fier), sigiliul şi âcele de os.