Page 21 - 1933-03

UN SAT DIN TRANSILVANIA: DRĂGUŞUL

Drâguşul, a cărui scurtă înfăţişare o facem, De sigur, pe linia chiar a Oltului, de-alungul
pe temeiul monografiei sociologice întreprinsă drumului care leagă Făgăraşii de Braşov şi Săbii,
acolo de Seminarul de Sociologie al profesorului satele sunt întru câtva influenţate de Saşi. Dar
D. Guşti, este un sat dintr’o regiune foarte deo­ cel de al doilea şir de sate, mai din spre munte,
sebită a României. au rămas deplin româneşti, de o românie înstă­
Ţara Oltului, cuprinsă în fâşia de pământ rită care ne face să ne gândim cu îndurerată
dintre râul Olt şi munţii Făgăraşului, nu este mândrie la ce ar fi putut să fie şi satele munte­
şi nu poate fi socotită deplin ardeleană. «Ardealul * neşti, dacă împrejurări mai fericite le-ar fi ajutat.
începe de abia dela dealurile din dreapta Oltului Drăguşul face tocmai parte din acest al doilea
şi acolo, «peste Ardeal », nu merg «Oltenii * decât lanţ de sate, a căror aşezare, la mijloc intre Olt
de nevoia arendării de pământ «la Sas ». Dar din­ şi munte, merită să fie lămurită.
coace, de pe stânga Oltului până aproape de poa­ Agricultura acestui ţinut înţesat de sate, nu
lele munţilor ce se ridică abrupt, satele, înghesuite este aceea a Vechiului Regat, unde, pe vremuri,
toate în două şiruri dense, unul chiar pe marginea pământul fiind destul şi tehnica agrară rudimen­
râului, altul mai lângă munte, sunt pline de oa­ tară, moina, cultivarea prin desţelenire succesivă
meni cari au stat şi stau în permanentă legătură a unor petice mari de pământ, era cea mai des
cu cei din Muntenia. Este de sigur nu numai folosită. In ţara Oltului, se întrebuinţează un
o urmare a vechii îndeletniciri a oieritului, care sistem de «tarlale », de «călcături » (înainte vreme,
strângea pe aceiaşi munţi, sătenii de pe cele două numai două; mai de curând, trei),în care se cul­
culmi şi pe toţi îi silea să plece la iernat în părţile tivă prin rotaţie, grâul şi porumbul, azi lăsându-se
Dunării întemeind acolo şi sate roiu,
cum este de pildă satul roiu al Dră-
guşului, de lângă Călăraşi, ci mai ales
o tradiţie istorică, din vremea când
Făgăraşul era sub oblăduirea Domnilor
munteni. Trecătorul neatent poate nu-şi
dă seama că se află aci într’o regiune
de veche cultură românească. Se va
mira poate de frumuseţea portului şi
de starea ridicată a gospodăriilor. Dar
nu le va înţelege. Ţăranii însă păstrează,
şi-ţi arată cu mândrie uneori, semnele
trecutului. In satul Veneţia, în casa
unui gospodar, am văzut astfel lespedea
mare de piatră, întoarsă cu faţa la pă­
mânt ca să n'o strice ploile şi nici să
n'o vadă oricine, căci avea pe ea, să­
pată în slovă veche, amintirea altor vremi.
Ici, colo, Biserici şi Mănăstiri, cum de
pildă Mănăstirea Brâncoveanului dela
Drăguş, fac însă vie, pentru toată lu­
mea, prezenţa Domnilor munteni.
Uliţi din Driguş