Page 22 - 1933-03

1 4 $ B O A B E D E
un an, o a treia tarla în «ogor *. Tarlalele, la fel
de mari, cuprind pământul ca un cerc larg de jur el împiedică creşterea satului peste marginile lui din
Poartă din Drăguş
împrejurul satului. Şi cum pă­
mânturile din chiar apropierea
muntelui nu sunt bune de agri­
cultură — nu mai de curând cul-
tivându-se acolo cartofi — tar­
lalele încep ceva mai jos. Iar
seria satelor dela poalele mun­
ţilor este aşezată acolo unde a-
pele ce curg in Olt, se întretaie
cu linia ideală indicată de cen­
trele sistemului tarlalelor.
Problema aceasta a muncii
pământului este de altfel hotă-
ritoare pentru întreaga viaţă a
Drăguşenilor.
Deşi puţini la număr, abia
1453 în totul, greutatea lor cea
mare este lipsa locurilor de cul­
tură. De aceea, în satul lor,
suprasaturat de populaţie, faţă
de întinderea mică şi sărăcia
pământurilor, emigrarea poate
prezenta o soluţie. Au ajuns ca­
sele în Drăguş să se înghesuie
G R Â U
unele într’altele. E şi sistemul tarlalelor de vină, căci
vechi (harta cadastrală din anul 1860 arată absolut a-
celeaşi margini ale «intravilanului », adică ale vetrii
satului, care sunt şi azi). Casele nu se pot resfira
pe câmp, tarlaua trebuind să rămâie nesfâr-
ticată. Satul se înghesuie cât poate mai mult,
ghemuindu-se în formă de cerc, ca să lase cât mai
mult loc liber tarlalelor. Doar o singură mahala,
aceea a Grădinarilor, se abate dela regulă şi se în­
tinde dincolo de cerc; totuş, nu peste tarla de-a-
dreptul, ci printre tarlale, pe drumul care leagă
Drăguşul de Sâmbăta de sus. Şi atunci când sunt
prea mulţi în aceeaş casă, când greutăţile au ajuns
să fie prea mari şi gospodăria le e primejduită,
Drăguşemi părăsesc satul. Parte pleacă în vechiul
regat unde îi îndeamnă, poate, vechi obiceiuri
de transhumanţă păstorească. Dar majoritatea
pleacă, sau mai bine zis pleca, in America. E ne­
închipuit de mare acest exod. Iată, din socotelile
ce sau făcut, din totalul de 320 de case, 167, adică
mai mult de jumătate, sunt gospodării din care
cel puţin câte un membru a fost sau este încă în
America.
De acolo, se întorc înapoi atunci când au strâns
ceva bani şi caută a-şi salva gospodăria. Dacă noui
greutăţi se ivesc, pornesc din nou pe acelaş drum,
ducând viaţa paradoxală a emigranţilor, cari nu
se mai pot împăca nici cu viaţa de acasă, nici cu
cea departe de casă, ci aleargă fără răgaz dintr'un
loc în altul. Psihologie destul de bine cunoscută,
dar care la Drăguş are aspecte deosebite. Pentrucă
întoarcerea la Drăguş, pentru un astfel de «ame­
rican *, este întoarcerea într'un centru de viaţă
rurală surprinzător de puternică.
Joc din Driguş