Page 44 - 1933-03

C R O N I C A '

Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii

O POLITICĂ A CULTURII. — De obiceiu, când se vor­ Nu vreau să vorbesc însă despre orice Stat, d mă gândesc la
beşte de o politici a culturii se înţelege politica şcolari a ţara noastră. Şi nid nu înţeleg să caut dovezi din orice timp
Şutului. El nu s’a mirginit inşi niciodată numai la atât. in sprijinul vreunei păreri dinainte făcute, d dau lucrurile de
Dovadă aşezimintele de cercetiri şi de apliciri in domeniul astăzi. E vorba mai mult de o cronică culturală şi de o orga­
ştiinţelor, ridicate şi sprijinite din bani publici, interesul pentru nizare care se pregăteşte. Ea se leagă de numele Ministerului
creaţii literare, aritat in edituri de Sut, in premii de literatură, Instrucţia, Cultelor şi Artelor şi de titularul lui de acum, d-1
intr'o politici a bibliotecilor, şi in sfârşit îmbrăţişarea artelor Dimitrie Guşti.
de tot felul, dela muzică, prin orhestre, coruri, opere, premii Preocupările de organizare culturală au crescut atât la noi
de compoziţie, culegeri de folklor muzical, la coregrafie, cât şi in celelalte ţări, mai cu seamă după războiu. Motivele
arte plastice şi arhitectură, cu un întreg program de pinacoteci, sunt de mai multe feluri.
de monumente şi de burse de studiu. Şutul apare la o mai de Intr’o vreme când harta politică a suferit cele mai mari
aproape cerceure ca o adevărată academie, din care niduna schimbări, o noţiune nouă şi-a făcut loc prin ruina de drepturi
din secţii nu lipseşte. Urzeala lui politică şi manifestarea mai moştenite sau de stări de fapt. Ea însemnează, pentru orice
ales economică nu trebue să înşele. Ele il ajută să se ridice şi formaţie de Stat, o îndreptăţire la existenţă care întruneşte
să se menţie, dar sufletul lui, ceea ce-1 înviorează, ii dă încredere toate sufragiile. Este vrednic de o viaţă de sine stătătoare,
şi mândrie şi se proiectează intre celelalte închegări de Sut ca preţuitâşi apărată de celelalte grupe în propriul lor interes,
o minunată spectroscopie, după care poate fi
oricând recunoscut prin secole, este propria cul­
tură. Nu este alcătuire politică, oricât de îna­
poiată, care să nu-şi dea seamă de acest adevăr,
dela primitivi, cari se lasă conduşi de cei dintâi
ai tribului, păstrătorii bunurilor sufleteşti din
bătrâni, până la reprezentanţii cei mai strălu­
ciţi ai civilizaţiei şi noţiunii de Stat europene.
Un Stat acultural nu se poate Închipui. Cel mult
pot fi interese care precumpănesc şi oameni po­
litici in unele vremuri şi la unele popoare cu
mai puţină înţelegere. Şi sunt mai ales marile
personalităţi creatoare, cu nemulţumirile lor faţă
de acţiunea colectivă, anonimă şi integrală, care
nu cunoaşte diferenţieri şi întrupează viaţa in
toate formele ei, privite cu un ochiu egal, ne­
mulţumiri îmbrăcate intr’o haină de satiră şi de
patimă fără moarte. Datorită lor Statul poate să
se arate adesea ceea ce nu e şi să-şi facă un nume
care nu e al lui. Se cuvine să trecem dincolo şi
să-l vedem in fiinţa lui mai adâncă şi mai ade­
vărată.
Cruce la trecâtoarea Turnu Roşu. (Foto Stauts)