Page 45 - 1933-03

17° B O A B E D E G R Â U

orice grup de umanitate care creiază o culturi proprie şi par­ organizăm nişte forme de activitate lăsate până astăzi mai mult
ticipi prin ea la înaintarea culturii generale. Hrisoavele vechi in voia întâmplării. Acelaş lucru şi despre Institutul Interna­
îşi pierd in parte literele ca si capete acest nou text. Toate ţional al Cinematografului educativ, dela Roma.
Statele au început si lucreze la intirirea armăturii lor culturale, Odată cu această activitate desfăşurată in domeniul culturii
cele mari şi de tradiţie, prin reorganiziri de servicii sau de superioare s'a desvoltat o altă activitate, tot aşa de vioae dacă
aşezăminte şi prin alocare de mijloace bugetare, iar cele noui nu chiar mai mult, in domeniul culturii poporului. Sguduirea
adusă de războiu a avut urmări temute asupra
conformaţiei materiale şi spirituale a claselor
sociale. Grupe întregi, care asigurau o anumită
regularitate vieţii colective, au slăbit sau au
dispărut, şi altele, noui şi nerăbdătoare, le-au
luat locul. In lupta pentru o aşezare economică
temeinică se încearcă o primejdioasă revizuire
a tuturor valorilor. In alte ţări s'au trezit con­
vieţuind alături grupuri de populaţii, cu o cul­
tură, şi uneori chiar cu o origină etnică şi cu o
limbă deosebite, complicând problemele sociale
cu probleme naţionale.
Rare ori in istoria civilizaţiei omeneşti tre­
buinţa de punere in legătură a atâtor puteri des-
lănţuite şi de armonizare a atâtor idealuri tulburi
s'a arătat tuturor mai mare şi mai grabnică.
Pedagogi sociali sunt Ia lucru ca să descopere
nouile îndrumări. Statele intervin şi ele cu ul­
tima energie, ca să aducă linişte in această fier­
bere universală, prin răspândirea de bunuri cul­
turale şi de idealuri de viaţă pentru toţi. Sufletul
social şi sufletul naţional trebue să-şi regăsească
Clacă de tors în Trei Scaune. (Foto Stauss) unitatea şi cumpăna. E singura stare in care
ele sunt destoinice să creeze şi prin urmare să-şi
sau crescute teritorial, prin programe de lucru eroice, care si înfigă rădăcinile in existenţă. In unele ţări, cum e Republica
ajute la câştigarea timpului pierdut. vecină şi aliată Cehoslovacia, a luat naştere un adevărat mi­
Niciodată poate ca în aceste timpuri de lipsi universali, nu sticism al culturii poporului care uneşte pe toţi. Stat şi parti­
s’a jertfit mai mult pentru înaintarea ştiinţei, socotită nu ca o culari, intr’o acţiune cu rezultate mai presus de cele mai
podoabă şi ca un lux, ci ca un izvor de putere şi de bogăţie îndrăzneţe aşteptări.
naţională. Fundaţii particulare, societăţi de savanţi sau auto­ Din aceleaşi lipsuri şi năzuinţe, pretutindeni simţite, a ieşit o
rităţi de Stat, au contribuit Ia înfiinţarea de institute de cer­ Asociaţie Internaţională a Educaţiei Poporului, cu sediul la
cetări sau la publicarea de lucrări grele de ştiinţă, individuale Londra şi cu secţii in toate ţările culte, alcătuite din reprezen­
sau in serii. Literatura, muzica, teatrul, arhitectura, anele tanţi ai serviciilor culturale de Stat şi particulare şi din per­
plastice şi decorative, au deşteptat un răsunet care se revarsă sonalităţi ştiinţifice şi politice. Intre alte forme de lucru se întâl­
in voe peste hotare şi di naştere la o noui solidaritate şi întrecere nesc 6 mari comitete, cu membri şi acţiune in toată lumea, şi care
de ordin ideal, alături de competiţiile şi deosebirile de ordin însemnează, in acelaş timp, o delimitare de domeniu de acti­
material. Elementele de cunoaştere şi de pătrundere in opinia vitate: Comitetul Neştiinţa' de carte intre adulţi, cu Preşedinte,
publică a lumii nu mai sunt atâta coloanele de cifre statistice Directorul Culturii Poporului din Ministerul Educaţiei din
din economia generală a unei ţări, ci valorile ideale şi creaţiile Polonia; Comitetul Bibliotecarilor, prezidat de Directorul Bi­
caracteristice din domeniul ştiinţei, literaturii şi anei. Orice bliotecilor Comunale din Saxonia; Comitetul Muzeelor, pre­
serviciu de propagandă in străinătate cunoaşte şi foloseşte zidat de Directorul lui British Museum; Comitetul Radiofoniei,
astăzi în toate formele acest adevăr. Munca intelectuală a fost prezidat de Directorul Consiliului Radiofoniei educative din
chemată după războiu să lucreze alături de munca manuală, Statele-Unite; Comitetul Educaţiei dela sate, prezidat de un
la refacerea lumii. profesor dela Academia Cehoslovacă de Agricultură; Comitetul
Ca o exemplificare internaţională a acestei năzuinţe s*a Educaţiei Muncitoreşti, prezidat de Preşedintele Asociaţiei
înfiinţat şi lucrează Comisia şi Institutul de Cooperare Inte­ Suedeze pentru educaţia muncitorilor. Iată câteva din pro­
lectuală, a căror acţiune e sprijinită de toate Statele din So­ blemele internaţionale ale culturii poporului.
cietatea Naţiunilor. In marele «Plan de lucru» («Plan de Organizarea in toate ţările a serviciilor de Stat sau a socie­
travail♦ ) pe 1933» opărit de curând, delegaţii României, unul tăţilor de iniţiativă particulară pentru înaintarea culturii po­
dintre cei mai străluciţi, d-şoara Elena Văcărescu, e tocmai in porului, cu tot programul de lucru, mult mai variat şi mai
ţară, după mulţi ani de lipsă, apar la tot pasul, cu propuneri intens decât al învăţământului, pentrucă îmbrăţişează societatea
şi contribuţii, ceea ce arată interesul nostru in această instituţie, adultă care reprezintă viaţa productivă actuală a pământului,
peste hotare, şi datoria, la noi acasă, să strângem la un loc şi să se poate urmări mai bine decât oriunde din lucrarea scoasă