Page 47 - 1933-03
P. 47

*72                                B O A B E   D E  G R Â U

              După  aproape  io  ani  de  experienţă  In  aceste  forme.  Şutul   lui.  Două  din  ele,  învăţământul  şi  cultele,  au  un  câmp  de
            a  ajuns  la  convingerea  că  a  sosit  clipa  unei  sforţări  noui.  Cu   acţiune  şi  o  organizare  delimitate  limpede  prin  lege;  cel  de  al
             prilejul  legii  de  reorganizare  a  Ministerelor  din  1929  s’a  în­  treilea,  care  cuprinde  nu  numai  artele,  ci  cultura  în  genere,
            cercat  o  regrupare  a  serviciilor  cu  atribuţii  culturale  şi  înfiin­  atât  cea  superioară  cât  şi  cea  a  poporului,  e  sfărâmat  şi  împră­
             ţarea  altora  noui  care  au  alcătuit  Direcţia  Educaţiei  Poporului   ştiat in toate părţile. Nu ne e îngăduit să prelungim o asemenea
             din  Ministerul  Muncii,  Sănătăţii  şi  Ocrotirilor  Sociale.  Ea   stare,  când  prin  simpla  concentrare  a  unor  servicii  risipite,
            a  funcţionat  cu  un  Serviciu  al  Propagandei  culturale,  un  Ser­  prin  legarea  şi  întregirea  lor  după  criterii  raţionale  şi  prin
             viciu  al  Spectacolelor  şi  un  Serviciu  al  Educaţia  fizice  şi  al   înviorarea  cu  un  spirit  nou,  putem  avea  o  organizaţie  destoinică
             Turismului.  Teatrul  şi  cinematograful  veniseră  aci  dela  des-   să  se  măsoare  cu  unele  din  cele  mai  grele  probleme  puse  de
             funţatul  Minister  al  Cultelor,  dar  anele  şi  muzeele  rămăseseră   vremea  de  acum  Neamului  românesc.  O  întreagă  evoluţie,
             Ministerului  Instrucţiei;  conlucrarea  cu  societăţile  culturale,   pe  care  am  încercat  s’o  schiţăm  in  câteva  momente  ale  ei,  atât
             bibliotecile,  cursurile  şi  conferinţele,  se  împărţeau  fără  o   în  alte  ţări  cât  şi  la  noi,  duce  la  această  cristalizare  înaintată  şi
             delimitare precisă intre Casa Şcoalelor şi noua Direcţie; educaţia   mai  fericită,  iar  o  trebuinţă  de  cruţare  şi  de  bună  gospodărie
             fizică  şi  turismul  erau  singurul  domeniu  nou  şi  necontestat.   îndeamnă mai ales astăzi la o punere la un loc a ceea ce, răvăşit,
             Deşi lovită dela întâii ei paşi de valul crizei şi peste un an  costă  tot  atât  şi  aduce  mult  mai  puţine  rezultate.  Pe  lângă
                                                                        ţările  care  au  pentru  Ministerul  Instrucţiei  un
                                                                        nume  asemănător  cu  al  nostru  şi  celelalte  care-i
                                                                        zic  Ministerul  Educaţiei  Naţionale,  există  şi  ţări
                                                                        ca  Cehoslovacia,  care,  tocmai  ca  să  accentueze
                                                                        această  preocupare  primordială,  ii  zic  Ministerul
                                                                        Şcolilor  şi  al  Culturii  Naţionale.  După  cum  avem
                                                                        in  Ministerul  Instrucţiei  Cultelor  şi  Artelor,  o
                                                                        Direcţie  a  învăţământului  şi  o  Direcţie  a  Culte­
                                                                        lor,  trebue  să  putem  să  avem  o  Direcţie  a  Cul­
                                                                        turii Naţionale.
                                                                         E ceea ce se pregăteşte şi ar putea să dea, prin-
                                                                        tr’o  nouă  lege  şi  un  făgaş  nou  pe  care  să  se  în­
                                                                        drepte  silinţele  culturale  ale  ţării,  o  pecete  de
                                                                        frumuseţe  şi  de  ideal  vremii  noastre,  muncite  de
                                                                        alte dureri.

                                                                         FUNDAŢIILE     CULTURALE    REGALE.
                                                                        In  curând.  Fundaţiile  făcute  de  Regii  România
                                                                        pentru  scopuri  culturale  vor  avea  o  lege,  care,
                                                                        lăsând,  fiecăreia  câmpul  de  lucru  hotărît  dela
                                                                        inceput  de  înaltul  Ctitor,  va  face  din  toate  o
                                Caliacra. (Foto StaussJ                 mare  unitate  pusă  sub  conducerea  Regelui  Carol
                                                                        al  II-lea.  Cu  acest  prilej  vechea  Fundaţie  Cul­
             şi jumătate trecută, in dimensii scăzute, la Ministerul Instrucţiei,   turală  Principele  Carol  işi  va  relua  numele  şi  o  nouă  Funda­
             Direcţia  Educaţiei  Poporului  izbutise,  in  pane  şi  prin  încadrare   ţie,  de  literatură  şi  artă,  se  va  aşeza  alături  de  celelelte,
             intr'un  Minister  unde  nu  toată  lumea  era  convinsă  că  trebue   incoifată cu aur şi cu spirit, ca zeiţa tutelară Pal las Athene.
            să  se  găsească,  să  sublinieze  trebuinţa  tratării  problemelor   Expunerea  de  motive  care  însoţeşte  prodctul  de  lege  pre­
            culturale  aparte  de  cele  şcolare.  Activitatea  extra-şcolară,  cu   zentat  zilele  trecute  Parlamentului  de  Ministrul  Instrucţiei,
             atâtea  drepturi  la  recunoştinţă,  dar  cu  rosturi  mai  restrânse,   Cultelor  şi  Artelor,  pune  intr'o  lumină  de  incredere  şi  de
             nu  lăsa  să  se  organizeze  in  acelaş  Minister  acţiunea  culturală   avânt fapta regală.
             propriu  zisă,  care  nu  numai  intregeşte,  dar  şi  depăşeşte  şcoala.   Proiectul  de  lege  prevede  strângerea  intr'un  mânunchiu  a
             Această  acţiune  culturală,  organizată  gata  in  altă  pane,  pă­  Fundaţiilor  Culturale  Regale,  infiinţate  de  Regii  România
             trundea  acum  in  sfârşit  in  Ministerul  Instrucţiei  cu  înţelesul   in  cursul  vremii  pentru  înaintarea  culturii  şi  aflate  astăzi
            ei  mai  larg.  Ea  pierdea  Serviciul  spectacolelor,  care  se  trans­  sub călăuzirea suverană a M. S. Regelui României.
             formase  in  Direcţia  Generală  a  Teatrelor,  cu  lege  specială,  dar   Pornind  dela  Fundaţia  Universitară  Carol  I,  întemeiată  de
            câştiga  in  schimb  atribuţiile  fostei  Direcţii  a  Anelor  şi  ale   fericitul  Rege  Carol  I  in  cea  din  urmă  decadă  a  secolului
             Serviciului  Cultuni  Poporului  din  Administraţia  Casa  Şcoalelor.   trecut,  cultura  ţării,  atât  cea  superioară  cât  şi  cea  populară,
             însemna  in  această  formă,  cu  toată  dependenţa  de  Casa  Şcoa­  a  putut,  in  jumătatea  de  secol  din  urmă,  hotâritoare  pentru
             lelor, cea mai cuprinzătoare concentrare de până acum a preocu­  ea,  să  se  bucure  necontenit  de  înalta  ocrotire  şi  dărnicie  a
            părilor  de  cultură  atât  superioară  cât  şi  populară  intr'un   Membrilor  Dinastiei  Noastre.  Atât  Regele  Intemeetor  Carol  I,
            serviciu român de Stat.                          cât  şi  Regele  Unirii  Ferdinand  I  şi  Regele  Restauraţiei  şi
              Ni se pare venit timpul să facem un pas mai depane.  Ridicării  culturale  Carol  al  II-lea,  n'au  pierdut  nici  un  pri­
              Trei  sunt  domeniile  principale  de  activitate  ale  Ministerului   lej  ca  să  atragă  luarea  aminte  a  poporului  şi  a  conducăto­
             Instrucţiei,  Cultelor  şi  Anelor,  care  ies  la  iveală  şi din  titulatura  rilor  lui  asupra  binefacerilor  pe  care  Neamul  şi  Statul  româ­
   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51   52