Page 48 - 1933-03

C R O N I C A 173

nesc le-au avut dcla cultură şi creaţiile ei de tot felul şi Pentru întâia dată cultura românească se bucură, datorită
asupra binefacerilor pe care le aşteaptă dela ele in viitor. La iniţiativei regak, de o consacrare a creaţiei spirituale naţio­
temelia organizării noastre de Stat se găsesc valori sufleteşti; nale in toate formele ei de manifestare : ştiinţă, literatură şi artă.
valori sufleteşti deopotrivă trebue să aşezăm la temelia întă­ Este, la M. S. Regele Carol al II-lea, rodul unei adânci
ririi şi unificării noastre după marile schimbări ale istoriei, in convingeri care a apărut in cuvinte de adevărate lozinci de
care am fost colaboratori sau martori. Regii României au incredere şi putere în nişte zile de şovăeli şi de căutări.
fost cele dintâi şi strălucite pilde ale acestei convingeri, nu Citez numai două propoziţii din marele discurs rostit de
numai cu vorba, dar şi cu fapta. Fundaţiile lor culturale Suveran la Academia Română, in şedinţa dela 4 Decemvrie
sunt dovadă. 1931: «Eu nu pot concepe că o ţară poate să însemneze ceva,
Fundaţia Universitară Carol I a dat o bibliotecă puternică oricât ar fi de in valoare bogăţia ei economică şi oricât
studenţimii universitare din Bucureşti, împreună cu burse de de tare ar fi puterea ei armată, dacă nu-şi sporeşte până
studii şi ajutoare de publicaţii. Ea stă ca un model de orga­ Ia extrem patrimoniul său intelectual... Cultura noastră nu
nizare bibliotecară şi administraţie şi a pătruns de mult şi trebue să fie numai un import, ci şi produsul acestui neam
definitiv intre aşezămintele de cultură ale ţării. sprijinită pe trecutul nostru şi pe infinitele mijloace ale ţârii».
începând dela intrarea in funcţiune a acestei Fundaţii, E un adevărat cuvânt de Conducător sau Ctitor al atâtor
care a sporit mereu, viaţa universitară a căpătat, datorită ei, strălucite Fundaţii.
o nouă înfăţişare, de muncă, de colegialitate şi de incredere. Urmărind insă obiectul Fundaţiilor Culturale Regale şi
Ea a apărut la un moment când tineretul avea nevoe de o momentul in istoria ţării pe care l-au întrupat, apare lim­
nouă îndrumare. Răspântia de atunci a rămas indărăt şi pede pentru toţi o unitate de preocupări şi o unitate de pro­
tineretul universitar a intrat pe calea deschisă cu ochiul clar gram de lucru pe care Regii noştri le-au avut dela început
văzător şi ingrijat de căile viitorului, ale întâiului nostru în gând şi le-au realizat treptat, in aceste creaţii de mare
Rege. preţ, puse ca nişte semne de drum in viaţa României din
Această trăsătură uneşte toate celelalte Fundaţii Culturale ultima jumătate de secol. Prin actualul proect de kge nu se
Regale, care au urmat îndemnul dat de cea dintâi. Ele face altceva decât se dă o formă juridică unui fenomen, a
înseamnă, în întâiul rând, o intervenţie programatică şi sim­ cărui apariţie şi creştere am încercat s’o schiţez în expune­
bolică intr'un domeniu de preocupări in care ţara sufere şi rea de faţă. El face o uniune din Fundaţiile Culturale Regale,
trebue să găsească un sprijin trainic. pusă sub conducerea M. S. Regelui, care se ajută in acest
Astfel, a doua zi după incheerea păcii, când ţara era scop cu un Consiliu alcătuit din personalităţi reprezentative
insfârşit unită, dar încărcată de toate problemele acestei ale culturi româneşti, desemnate şi numite de El.
uniri, actualul nostru Rege, atunci Principele Moştenitor Din această inmânunchiere şi conducere unitară. Funda­
Carol, făcând tradiţie din întâia faptă regală, a spus tare ţiile Culturale Regale vor fi in măsură să-şi intensifice acti­
cuvântul care trebuia şi a înfiinţat aşezământul cu numele vitatea şi să-şi mărească binefăcătoarele rezultate, pentru
Său, « Fundaţia Culturală Principele Carol *, menită anume folosul culturii creatoare şi al culturii populare din Româ­
culturii poporului şi ridicării lui prin organizaţii temeinice nia. Gândul Marilor noştri Suverani se va face faptă, plecată
la sate şi oraşe. Lângă preocuparea de cultură superioară a din acelaş izvor pentru ca, alături de munca pentru cultură
marelui Său Bunic, El, ca un sol al vremurilor, ridica, a celorlalte aşezăminte şi a gânditorilor şi creatorilor noştri
intr'o epocă de valuri sociale, un aşezământ nou pentru de valori ideale şi materiale, să ia parte la întărirea şi înăl­
cultura celor mulţi. ţarea ţării şi a neamului românesc. Ea vine din nou ca o
Curând după aceea, ţara a auzit de dania, care infioară chemare la unire pentru toţi in faţa unor neasemănate greu­
încă pe toţi Românii, făcută de Regele Fcrdinand laşului la tăţi şi e cel mai frumos monument pe care dinastia noastră
câtva timp de când Capitala Moldovei strânsese in ea, ca şi-l ridică, mai tare decât cele de aramă şi mai vorbitoare
intr'un adăpost de iubire şi de luptă, toată durerea şi tot decât ele, peste secole.
eroismul unui neam. Era ca un nou îndemn, venit de foarte
de sus, către o refacere prin valorile ideale. Fundaţia Regele ANDREESCU. — Avem in sfârşit o carte despre unul din
Ferdinand, care e in ajunul intrării ei totale in funcţiune şi artiştii noştri, cari, cu toată preţuirea aproape religioasă a
are atâtea merite in publicarea de lucrări ştiinţifice şi in cunoscătorilor, rămâne mai mult un necunoscut. E vorba de
premierea şi ajutarea de opere culturale, va păstra totdeauna pictorul Andreescu şi de monografia scrisă de profesorul de
şi acest înalt şi mişcător înţeles. istoria anei dela Universitatea din Bucureşti, d-1 G. Oprescu,
Pas mai departe pe acelaş drum de mare pildă, cu prilejul in colecţia « Apollo » (« Ramuri *, Craiova). Să fie binevenită!
sărbătoririi a 10 ani de viaţă universitară românească in Singura vină care i se poate aduce nu e o vină a ei, ci o vină
Capitala Transilvaniei, Regele Carol al II-lea a întemeiat o a noastră. Cartea e in limba franceză şi gândită pentru străini.
nouă Fundaţie, «Institutul de cercetări ştiinţifice Regele Nc-ar trebui şi o ediţie în româneşte. înainte să-l purtăm peste
Carol al II-lea din Cluj », ca o Augustă consacrare a aştep­ hotare, ar fi nimerit sâ-1 împământenim in sufletele alor lui.
tărilor puse in ştiinţele pozitive şi In tot ceeace pot ele să întâiul despre care ştiu că s'a bătut cu gândul să ne dea o
aducă bunei stări înăuntru şi apărării la hotare a ţării viaţă a lui Andreescu a fast Virgil Cioflec. Manuscrisul,
crescute. ciocănit cu grije, trebue să stea intr'un sâltar de masă de nuc
O altă Fundaţie, pentru literatură şi artă, care va începe la ţară. Proprietarul lui s’a înstrăinat de noi. Casa din Calea
să lucreze în curănd, va purta acelaş înalt înţeles şi sprijin Dorobanţilor, care adăpostea cei mai frumoşi Luchieni şi
in lumea creatoare de frumos a ţării. Grigoreşti, a încăput pe alte mâini. Cine şi-o mai aduce aminte