Page 50 - 1933-03

C R O N I C A >75

deosebită, dar şi dorinţa să-şi înzestreze copilul cu o creştere Budapesta, unde congresul P. E. N. Cluburilor a fost pus la atât
îngrijită. Andreescu a continuat studiile la Liceul Sf. Sava, de grea încercare şi bunul preşedinte trebuia să ni se arate pentru
unde se mai găseşte la 1868. In acest an părăseşte cursurile, cea din urmă oară, se informa când vor putea scriitorii din toată
fără să le fi dus la capăt, ca să se înscrie la Şcoala de Ane lumea să se adune şi la Bucureşti ? Scriitorii din toate ţările pă­
Frumoase. E un elev sârguincios, dacă e să credem pe C. I. mântului se vor putea strânge in capitala României, mai curând
Stăncescu, unul dintre profesori, pentru că isprăveşte numai sau mai târziu, dar fără el. John Galsworthy ne-a părăsit pe
în patru ani studiile pe care alţii le făceau in cinci şi e mai neaşteptate, cu tâmplele abia încununate de Premiul Nobel.
învăţat decât colegii lui. El nu urmează, din fericire,
clasele de pictură, ci numai pe cele de desen după natură,
perspectivă, anatomie, estetică şi istoria artei. In 1872
starea bănească a familiei lui se înrăutăţeşte. Andreescu
concurează la un post de profesor de caligrafie şi de­
sen la Gimnaziul din Buzău ». Cei zece ani, cari ur­
mează, sunt toată viaţa lui de artist, pe care soarta a
vrut să i-o hotărască. Paris, Barbizon, impresionism,
expoziţia din Curtea bisericii Stavropoleos in 1882, ca
un loc de mormânt.
Dar toate aceste întâmplări şi zbuciumuri e mai
bine să fie urmărite deadreptul la d-1 Oprescu. Fresca
e întreagă şi zguduitoare!
JOHN GALSWORTHY.— Iată ci se apropie opt
ani de când l-am cunoscut pe scriitorul englez John
Galsworthy. Nu citisem încă nimic din el şi nu mi-1
Închipuiam în m'dun fel. Eram în intâiele mele zile
londoneze, nişte zile strălucite de Maiu, cu adevărate
păduri de bujori înfloriţi in toate culorile, în Kew
Garden. Flămânzeam de viaţă engleză şi o căutam in
toate părţile. Şi intr’una din seri Beza m’a dus la
o cină a P. E. N. Clubului.
Când am ajuns, intr‘o sală lungă de restaurant la
etaj, grupuri, grupuri stăteau de vorbă, creşteau şi se
desfăceau. Intr’un colţ al mesei plină de cristaluri se
frământa un domn îmbrăcat in haine de seară fără
greş. spunând ceva, când Ia dreapta, când la stânga,
răguşit, mai mult scurt, cu ochii albaştn, cu mustaţa
de un galben copt bătând în roşu.— «Wells!» îmi
şopteşte însoţitorul meu. In mijlocul sălii, sub unul
din marile candelabre ca sub un duş de lumină, se
aşezase un adevărat uriaş. Vecinii îl ascultau şi iz­
bucneau intr’un râs cu explozii. Numai el vorbea mai John Galsworthy intr’un grup de scriitori, la mijloc: la stânga lui, Jules
departe liniştit, fără să ia parte, ca o recitare. Din când Romains şi d-na Dawson Scott, la dreapta, Duhamel
in când îşi potrivea ochelarii sau mişca un picior
adăpostit într'o lărgime de pantalon că ar fi încăput in el Nu ştiu dacă trecuseră două săptămâni de când îmi ră­
Cromwell întreg, aşa cum se vedea lângă Westminster Abbey, spunsese mulţumind la telegrama mea de felicitare. Mă gân­
cu pălăria cu margini mari şi cu pintenii lungi cu tot. « Che- disem chiar la întreprinderea de spaimă a unei «Forsyte
sterton!» mă lămureşte aceeaş călăuză. Şi am trecut aşa, Saga * în româneşte, romanul cuprinzător cât o lume, aparte,
căutând pe gazda acelei seri, ca să-i fiu înfăţişat, pe dinain­ dârză şi biruitoare, societatea de mijloc engleză, cu atâtea
tea întregii literaturi engleze oontimporane, adesea cu figuri rădăcini in viaţă. Cred că am stat de vorbă şi cu omul
pe care Ie recunoşteam din fotografii sau din cărţi, dar de dela noi, care trebuia să se încingă la munca cea grea. Veţi
multe ori şi cu nume pe care nu le auzisem niciodată. zice că astăzi cu atât mai mult trebue să stăruim, pentru
Gazda acelei seri era John Galsworthy. amintirea bătrânului prieten plecat pentru totdeauna dintre
După aceea l-am mai văzut atât la Londra cât şi aproape noi. Dar unde mai e dorinţa ca să-i facem o bucurie, gândul
in fiecare an tot in alt oraş al Europei, la Bruxelles sau la că întâiul volum avea să încapă in mâinile lui, amestecul lui
Oslo, la Varşovia sau ta Viena. M’am deprins cu apariţia viu in toată această punere la cale şi împlinire treptată a
lui înaltă şi dreaptă, cu vorba cumpătată şi împăciuitoare. ei, care, fără el, îşi pierd orice reazim? Răsfoesc numărul
L-am cetit. In seara întâia ştia de o revistă la care scriam, din Februarie al revistei P. E. N. Clubului englez, «P. E.
cu un orizont larg, « Ideea Europeană». Mai târziu putuserăm N. News *. Două pagini sunt acoperite de telegramele de
să vorbim şi de alte lucruri româneşti. Se informa, după părere de rău, aşezate cinstit după alfabet. Intre Polonia şi