Page 51 - 1933-03

1 7 6 B O A B E D E G R Â U

Spania o întâlnesc şi pe a României, şi îmi recunosc textul cei mai îndârjiţi şi împăcau sau amânau ciocnirile cu un an,
trimes cu durere adevâratâ, intr’o dimineaţă cu fulgi mari, pentru alt colţ al Europei. Adunarea scăpase insă, fără zgu­
cari începeau sâ aştearnă ca un giulgiu de uitare. O viaţă duire, de vreo retragere sau dizolvare zgomotoasă.
frumoasă şi mândră se oprise in loc. Resorturile ei plesni­ Primise premiul Nobel, dar boala care-1 slăbise, nu l-a
seră deodată. mai iertat să se ducă in Decemvrie la Stockholm. Ceea ce a
John Galsworthy s'a născut, cred, ia 1867 şi a învăţat la mai putut face a fost ca, din toate coroanele suedeze primite,
Oxford ca să fie avocat. A desbrâcat insă curând toga, de să alcătuiască un fond ale cărui venituri să treacă P. E. N.
Clubului. E vorba de vreo 250 de lire sterline anual. Oricât
de însemnată ar fi suma, ceeace trage mai mult in cumpănă
e darul acesta total. Poate că legăturile făcute prin P. E. N.
Club şi-au avut şi ele partea in repedea răspândire pe tot
pământul a operei lui Galsworthy şi el n'a vrut să se lase
îndatorat nici după moarte. Gândul a fost insă bun şi mare.
Numele lui in primejdie să pălească treptat, s'a aprins
deodată şi rămâne. Preşedintele nu mai e, dar continuă.
Comisia de cooperare intelectuală intre popoare şi-a pierdut
pe unul din membrii subcomisiei pentru literatură. Ea îl va
înlocui. Dar ce ne vom face noi, cari nu vom putea uita,
când nu vom mai descoperi pe nicăeri făptura, cu care ne
deprinseserâm şi care ne dădea încredere? Mi-e frică de
întâia întâlnire, fără el. Pământul fostei republici a Ruguzei
îl aştepta şi îl aşteptam şi noi, iar John Galsworthy, de-acolo
de unde e, nu mai poate mulţumi nici portul cu ziduri de
cetate medievală şi nici mulţimea solilor de ană alergaţi din
toate unghiurile ca să-l înconjure din nou, cu acelaş inel mul­
ticolor al Iui Saturn.

ROMANUL ROMANESC. — Literatura română se des-
voltâ de 15 ani în zodia romanului. Pentru privitorul mai
depărtat va fi ca şi cum Românii ar fi intrat in răsboiu
lina şi ar fi ieşit din el epici. O cât de repede cercetare
K. Storck de Th. Aman bibliografică descopere patruzeci de scriitori in viaţă de ro­
mane, dintre cari unii scoc in fiecare an câte un volum şi
dragul călătoriilor şi al literaturii. Intr'un drum, intr'adevăr alţii chiar câte două. Orice bibliotecă poate să se înzestreze
englez, între Adelaida şi Africa de Sud, a întâlnit pe Conrad, astăzi cu o sută de romane româneşti, care să n’aibă mai
care dacă nu i-a dat un model literar, pe care l-a avut mai mult de 10 ani vechime. Dintre acestea câteva au o strâ-
mult in Turgheniev şi in Maupassant, i-a dat un îndemn lutire de stele de întâia mărime. Niciodată până acum scri­
la scris şi o prietenie până la moarte, cel mai Englez dintre sul nostru n'a pus in linie atâţia creatori in acelaş gen şi
Englezi şi acest polon britanizat. Romanul care H descopere n'a fâunt intr'un aşa de scurt răstimp atâtea lucrări. Oricât
ca scriitor, după multe dibuiri, sub pseudonim,« Proprietarul» de aspră va fi alegerea dela urmă, nimic nu va putea şterge
(Man of Property), e din 1906. Era întâiul din seria fericită impresia de înflorire tânără şi indrăsneaţâ a epocii în care
< Forsyte Saga ». Pe cel din urmă « Deşertul înflorit », U ne găsim. Ţara s'a îmbogăţit cu toată această creaţie nease­
dăduse la tipar cu puţin înainte de moarte. Ziua de 31 Ianuarie mănată. Puteau bunurile materiale să se macine şi atâtea
*933 a pus capăt unei strălucite cariere literare. silinţe să dea greş; sufletul a răsfrânt din el înaintea noas­
Galsworthy era de mulţi ani preşedinte al P. E. N. Clu­ tră această a doua lume de închipuire şi de analiză. Cu
bului dela Londra şi ca atare, preşedintele Federaţiei P. E. ochii la ea ne simţim mai siguri. E o avuţie mai mare decât
N. Cluburilor din toată lumea. Greu ne putem închipui, cealaltă, şi mai cuseamă mai trainică. Le-o datorăm scriito­
toţi câţi l-am vâzut la lucru, asociaţia aceasta de scriitori, rilor, cari au ştiut in mijlocul dărâmărilor de tot felul să-şi
fără omul de o vază recunoscută, cu un cumpăt fără pereche clădească sistemele lor ideale ca nişte cetăţi pe culme, de
şi pătruns de însemnătatea celor puse la cale. Nelipsit la pază şi de călăuză.
şedinţe sau la plimbările de cunoaştere, prin ţara care ne Poate că e mai greu de lămurit şi temeiul unei asemenea
poftise, el se pricepea ca nimeni altul şi fără să se scoată in înfloriri. Acum un sfert de secol intre schiţele şi nuvelele
vedere, să spună cuvântul potrivit la locul potrivit, sau să nesfârşite care umpleau revistele şi vitrinele, dojana abia cuteza
dea cel mai frumos element de decor, fie la o recepţie de să-şi ridice glasul. Romanul nu se putea naşte pentru ci
rege, fie la o serbare populară. II văd încă, privind cu un societatea românească, prea crudă şi in necontenită prefacere,
ochiu destul de îndepărtat valurile unei şedinţe contradictorii, n'avea de unde să-i pună la îndemână materialul cuvenit.
stăpân pe sine şi hotârît sâ nu se amestece decât in ultimul Aşa, cel puţin, se zicea! Ca şi cum tocmai starea ei de des­
moment. Atunci citea o lămurire sau o declaraţie cu fraze cumpănire şi de căutare, cu tragedia lichidării, de-atâtea ori
gândite, printre care scăpa grăunţe de umor. Zâmbeau chiar sângeroasă, a unui întreg trecut şi cu ridicarea în pripă a