Page 59 - 1933-03
P. 59
1 8 4 B O A B E D E G R Â U
EXPOZIŢII DE ARTĂ. — Cel* trei sili, către care se mai mult descoperea decât acoperea sinii, căptuşeala roşie,
iodreapti mai cu seami pictorii şi sculptorii noştri astizi, ca o fnvipiere de patimi in perspectivi. Desenator mai
Dalles, Ateneul Român, Ileana (Cartea Romineasci), şi-au mult decât colorist, judecind după amintirea care se păstrează,
gitit de trei luni pereţii cu tot ce are mai deosebit ana totdeauna mai mult de linie şi de punere in scenă, decât
de jocuri de lumini şi de degradare a nuanţelor. Era carac
teristic, adică puternic şi in culori neutre, autoportretul. Au
fost şi Olteni cu găini de vânzare sau Ardeleni, ca nişte
legionari întorşi dela fabrici din America, trataţi exotic. O
guaşă, pe un fond de sineali, se găseşte, reprodusă in culori,
in numărul de faţă al revistei. Priviţi, pentru siguranţa meş
teşugului şi viaţa albului, cutele cămăşii groase de in, ţesute
la război de casă, a «boresei», iar pentru expresie, gura În
creţită şi căutătura încordată din ochi fără sprâncene, a băr
batului, aşezat la spate intr’o perspectivă suitoare de basore
lief. E ceva intre artă şi document, tratat iute şi fără
simpatie, ca o răsfrângere care ia nevinovăţia unei suprafeţe
primâvăratke de apă. Seamănă cu o ilustraţie de campanie
monografică de sat a Institutului Social Român. Are de aceea,
in schimb, toate însuşirile unei prinderi intr’o clipă de aspect
sufletesc. Iar intr’o zi Iser a pierit, pentru alţi trei, patru
ani, in lumea de unde ne venise încărcat de frumuseţi.
Oamenii l-au primit cu înţelegere. Cele mai multe lucrări au
fost luate de cunoscători. Ministerul Instrucţiei, Cultelor
D na Delavrancea, bronz de Milifa Pălraţai
plastici romineasci. A fost intr’adevâr ca o întrecere şi o
uimire din iubire.
Au apirut artiştii cari se soresc sub alte latitudini şi nu fac
expoziţii decât rar. Iser s'a întors de la Paris şi a adus cu
înfăţişarea lui, înalţi, rece şi nemlidioasi, o bănuiala yankce
in neastâmpărul şi sclipirea de spirit bistinaşe. Avea lucriri
noui, in sulul şi culoarea ştiuti, dar cu o strălucire siguri
şi mândri a mijloacelor. Turcoaicele s'au ivit din nou şi
s'au ivit alituri de ele. Spaniolele, cu pieptănătura lor ca o
aureolă, ferestre cu nuduri in papuci, colţuri de parc, vederi,
intr'o lumini africani, din Piaţa Mare, cu Hotelul Dacia şi
gura plini de basmale fluturate dela Bazaca. Toată sala era Yasile Pârvan, bronz de Milifa Pâlrafcu
covârşită de Dansatoarele aproape goale, intr’un cadru ne
verosimil de verdeaţă, de Nudul pus pe roşu crud, întrerupt şi Artelor a oprit două bucăţi, dintre care una mare, de
numai de smalţul verde al unui borcan cu pensule, şi de pinacotecă.
Cadâna rezemată intr'un cot, numai atât ca si i se simţi Intre « Criterion », organizat şi in forma plastică, de o artă
jocul osaturii şi si izbucnească, la o ciscare a ilicului, care gândită şi îndrăzneaţă, « Grupul Nostru», cu o neaşteptată