Page 62 - 1933-03
P. 62

C R O N I C A                                         1 8 7


         rezemate  pe  un  fundament  de  fapte.  Heliconul  rămâne  inşi  o   de  stejar  şi  sare  de  pe  o  spărtură  de  zid  fără  treaptă  in
         frumoasă  construcţie,  nu  numai  de  nori,  de  fantazie  sau  de   altă  încăpere.  Pe  urmele  lui  se  ridică  pulberea  molozului.
         amintiri  istorice.  E  vorba  de  o  frăţie  de  scriitori,  liberi,  în­  Trecutul  nu  se  mai  întoarce.  Să  înţelegem  cele  două  simbo­
         sufleţită  şi  creatoare.  Ea  n'are  nimic  din  întocmirile  obişnuite   luri  şi  să  tăcem.  Nu  se  pot  lua  oamenilor  cari  au  suferit,
         profesionale  ale  scriitorilor,  cu  toată  lipsa  de  interes  propriu   chiar când au făcut să sufere pe ceilalţi nespus mai mult,
         zis  pentru  ceeace  e  rostul  de  viaţă  al  fiecărui  creator  de
         frumos,  arta  lui  şi  jocul  de  păreri  al  realităţii,  şi  e  mai  mult   EXDtLYI
         decăt  ele.  Membrii  Heliconului  alcătuesc  împreună  o  comu­
         nitate,  cu  legături  neîntrerupte,  iar  împrejurai  ei  se  aşează
         comunitatea  cetitorilor  subscriitori,  ai  celor  o  mie,  aproape   HFIIKQN
         tot  aşa  de  cunoscuţi  şi  ţinând  pe  scriitori  in  contact  viu  cu
         publicul,  care  nu  mai  este  atăt  de  amorf  şi  de  anonim  ca  o
         clientelă  curentă  de  librărie.  De-aci  iese  poate,  in  afară  de
         valoarea  personală  a  fiecăruia,  vioiciunea  şi  puterea  de  inoire   F6s2£JUCLSZ,T6: KlSBÂN^MIKLbS
         a  mădularelor  acestui  cerc  de  poeţi,  de  romancieri,  de  dra­  EfcSZERJ<JLSrn :   • KAPwOLY*5
         maturgi  şi  de  eseişti.  Ceva  din  rapsodismul  vechiu  sau  me­
         dieval,  se  întâlneşte  şi  la  ei,  cântăreţul  care-şi  face  cântecele
         şi  se  duce  singur  din  castel  în  castel  sau  din  bâlciu  de  hram
         in  bâlciu  de  hram,  ca  să  le  spună.  In  acest  înţeles,  învinuirea
         amintită  cu  titlu  de  curiozitate,  de  aristocratism  retrograd,
         nu  mai  sună  ca  o  născocire  fără  inteligenţă,  deşi  nu  e  mai
         puţin absurdă.
           Pe  coperta  revistei  «Heliconul  Ardelean  *,  stă  cu  turnurile
         lui  de  pază,  castelul  care  a  văzut  nâscându-se  mişcarea.
         Baron  era  gazda,  baron  întemeetorul,  unul  idealist,  serafic  şi
         frumos  ca  un  sutaş  creştin  dintr’o  miniatură  de  carte  sfântă,
         iar  celălalt,  rafinat,  până  la  puţină  decadenţă,  trecut  prin
         toate  artele,  cu  ceva  diletant  şi  salonar,  pictor  la  trebuinţă,
         muzicant  câteodată,  regisor-amator  la  prilejuri,  dramaturg
         prin  destindere,  memoralist  din  trecere  de  vreme,  politician
         In  pauze,  nobil  ruinat  intr'un  cadru  istoric,  paladin  al  vechii
         Ungarii  mutat  între  păgâni  ca  să  rămână  lângă  Sfântul
         Mormânt  şi  ca  să  dea  inimă  slujitorilor  lui  căzuţi  ostateci,
         o  apariţie  de  amestec  europenesc  şi  răsăritean  care  se  va
                                                           vi. tvrjj. szam                i«» Miacros
         păstra  în  galeria  vremii.  Acest  castel  se  poate  să  fie  de  două
         ori  simbolic.  Zidurile  lui  apără  arta  şi  s’ar  putea  să  însemne   CLUJ -KOLOZ-SVĂK/ EIU>AlY1 vSZP.FÎvn VES-CEH
         că  apără  şi  altceva.  Să  fim  aşa  ca  şi  cum  nu  ne-ar  privi.
                                                                      Coperta „Heliconului Ardelean"
         Castelul  de  pe  Mureş,  plin  de  urmele  vieţii  de  odinioară,
         nu  va  mai  putea  să  ajungă  niciodată  ceeace  a  fost.  S'a  dres   nu  trebue  să  li  se  ia  toate  mângâertle.  Cea  mai  mare  şi  cea
         o  aripă  şi  s’au  pregătit  câteva  apartamente  pentru  trebuinţele   mai puţin primejdioasă e iluzia.
         unei  familii  moderne.  Nu  e  decât  un  sfert  din  întreg.  Sălile   Intr'o  colaborare  care  a  început  înăuntrul  P.  E.  N.  Clu­
         de  arme  şi  cămările  sau  balcoanele  turnurilor  stau  pustii.   bului  român  şi  îşi  va  găsi  şi  forme  practice  în  trimeterea  pe
         Castelanul  le  spune  numele  sau  povesteşte  câte  un  epizod   piaţă  a  unei  serii  de  traduceri  de  literatură  românească  în
         in  legătură  cu  un  mare  personaj  peste  care  secolele  au  trecut   ungureşte  şi  de  cărţi  ungureşti  din  Transilvania  in  limba
         nepâsătoarc,  ca  un  ecou  cu  răsunete  neverosimile.  Pune  apoi   noastră,  vom  ajunge  şi  unii  şi  alţii  să  ne  cunoaştem  mai
         adesea,  peste  o  deschidere,  în  loc  de  uşe  nişte  blăni  grele  bine. Vom fi mai bogaţi fiecare.


                                     Teatru, muzică, radio, cinematograf


           CULISELE  CIFRELOR.—  O  parte  din  educaţia  artistică   puterea  oricui  să  numere  spectacolele  dintr’un  an  ale  ţării
         a  unei  ţări  o  dau  spectacolele,  de  teatru,  de  concert,  de  şe­  şi  să  socotească  pe  cei  foşti  de  faţă.  Ochii  sunt  ai  Ministe­
          zătoare,  de  cinematograf.  In  măsura  în  care  aceste  spectacole   rului  de  Finanţe.  Ei  văd  şi  adună  de  pretutindeni,  cel  puţin
          sunt  mai bune  şi mai  cercetate, ele îşi îndeplinesc mai temeinic   petrecerile  unde  se  plăteşte  o  intrare.  Fiscul  şade  la  ghişeu
          rostul.  Ca  să  le  judecăm  cât  de  bune  sunt  ar  trebui  să   şi  înregistrează  pe  oricine.  Datele  se  adună  apoi  din  toate
          avem  toate  programele  şi  să  ştim  pe  executanţi;  cât  de   colţurile  pământului  românesc  in  biuroul  impozitului  pe
          cercetate,  să  numărăm  pe  cei  ce  iau  parte.  Statistica  e  încă   spectacole. Iată ce graiu au ele pe anul 1932:
          odată  mai  la  îndemână  şi  mai  sigură  decât  critica.  E  în  S*au  încasat  în  cele  12  luni  51.963.942  de  lei.  Dacă  so­
  I
   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67