Page 62 - 1933-03
P. 62
C R O N I C A 1 8 7
rezemate pe un fundament de fapte. Heliconul rămâne inşi o de stejar şi sare de pe o spărtură de zid fără treaptă in
frumoasă construcţie, nu numai de nori, de fantazie sau de altă încăpere. Pe urmele lui se ridică pulberea molozului.
amintiri istorice. E vorba de o frăţie de scriitori, liberi, în Trecutul nu se mai întoarce. Să înţelegem cele două simbo
sufleţită şi creatoare. Ea n'are nimic din întocmirile obişnuite luri şi să tăcem. Nu se pot lua oamenilor cari au suferit,
profesionale ale scriitorilor, cu toată lipsa de interes propriu chiar când au făcut să sufere pe ceilalţi nespus mai mult,
zis pentru ceeace e rostul de viaţă al fiecărui creator de
frumos, arta lui şi jocul de păreri al realităţii, şi e mai mult EXDtLYI
decăt ele. Membrii Heliconului alcătuesc împreună o comu
nitate, cu legături neîntrerupte, iar împrejurai ei se aşează
comunitatea cetitorilor subscriitori, ai celor o mie, aproape HFIIKQN
tot aşa de cunoscuţi şi ţinând pe scriitori in contact viu cu
publicul, care nu mai este atăt de amorf şi de anonim ca o
clientelă curentă de librărie. De-aci iese poate, in afară de
valoarea personală a fiecăruia, vioiciunea şi puterea de inoire F6s2£JUCLSZ,T6: KlSBÂN^MIKLbS
a mădularelor acestui cerc de poeţi, de romancieri, de dra EfcSZERJ<JLSrn : • KAPwOLY*5
maturgi şi de eseişti. Ceva din rapsodismul vechiu sau me
dieval, se întâlneşte şi la ei, cântăreţul care-şi face cântecele
şi se duce singur din castel în castel sau din bâlciu de hram
in bâlciu de hram, ca să le spună. In acest înţeles, învinuirea
amintită cu titlu de curiozitate, de aristocratism retrograd,
nu mai sună ca o născocire fără inteligenţă, deşi nu e mai
puţin absurdă.
Pe coperta revistei «Heliconul Ardelean *, stă cu turnurile
lui de pază, castelul care a văzut nâscându-se mişcarea.
Baron era gazda, baron întemeetorul, unul idealist, serafic şi
frumos ca un sutaş creştin dintr’o miniatură de carte sfântă,
iar celălalt, rafinat, până la puţină decadenţă, trecut prin
toate artele, cu ceva diletant şi salonar, pictor la trebuinţă,
muzicant câteodată, regisor-amator la prilejuri, dramaturg
prin destindere, memoralist din trecere de vreme, politician
In pauze, nobil ruinat intr'un cadru istoric, paladin al vechii
Ungarii mutat între păgâni ca să rămână lângă Sfântul
Mormânt şi ca să dea inimă slujitorilor lui căzuţi ostateci,
o apariţie de amestec europenesc şi răsăritean care se va
vi. tvrjj. szam i«» Miacros
păstra în galeria vremii. Acest castel se poate să fie de două
ori simbolic. Zidurile lui apără arta şi s’ar putea să însemne CLUJ -KOLOZ-SVĂK/ EIU>AlY1 vSZP.FÎvn VES-CEH
că apără şi altceva. Să fim aşa ca şi cum nu ne-ar privi.
Coperta „Heliconului Ardelean"
Castelul de pe Mureş, plin de urmele vieţii de odinioară,
nu va mai putea să ajungă niciodată ceeace a fost. S'a dres nu trebue să li se ia toate mângâertle. Cea mai mare şi cea
o aripă şi s’au pregătit câteva apartamente pentru trebuinţele mai puţin primejdioasă e iluzia.
unei familii moderne. Nu e decât un sfert din întreg. Sălile Intr'o colaborare care a început înăuntrul P. E. N. Clu
de arme şi cămările sau balcoanele turnurilor stau pustii. bului român şi îşi va găsi şi forme practice în trimeterea pe
Castelanul le spune numele sau povesteşte câte un epizod piaţă a unei serii de traduceri de literatură românească în
in legătură cu un mare personaj peste care secolele au trecut ungureşte şi de cărţi ungureşti din Transilvania in limba
nepâsătoarc, ca un ecou cu răsunete neverosimile. Pune apoi noastră, vom ajunge şi unii şi alţii să ne cunoaştem mai
adesea, peste o deschidere, în loc de uşe nişte blăni grele bine. Vom fi mai bogaţi fiecare.
Teatru, muzică, radio, cinematograf
CULISELE CIFRELOR.— O parte din educaţia artistică puterea oricui să numere spectacolele dintr’un an ale ţării
a unei ţări o dau spectacolele, de teatru, de concert, de şe şi să socotească pe cei foşti de faţă. Ochii sunt ai Ministe
zătoare, de cinematograf. In măsura în care aceste spectacole rului de Finanţe. Ei văd şi adună de pretutindeni, cel puţin
sunt mai bune şi mai cercetate, ele îşi îndeplinesc mai temeinic petrecerile unde se plăteşte o intrare. Fiscul şade la ghişeu
rostul. Ca să le judecăm cât de bune sunt ar trebui să şi înregistrează pe oricine. Datele se adună apoi din toate
avem toate programele şi să ştim pe executanţi; cât de colţurile pământului românesc in biuroul impozitului pe
cercetate, să numărăm pe cei ce iau parte. Statistica e încă spectacole. Iată ce graiu au ele pe anul 1932:
odată mai la îndemână şi mai sigură decât critica. E în S*au încasat în cele 12 luni 51.963.942 de lei. Dacă so
I
