Page 64 - 1933-03

C R O N I C A 1 8 9

743.418. Prahova la 1 -343-939 lei impunere curenţi, a plătit sau că proprietarii de dnematografe sunt mai isteţi şi se
2.307.705 rimişiţe. Cine ştie ce datorie duce cu sine pentru pricep să se facă impuşi mai puţin. Răspunsul nu-1 poate
anul in curs ? Bocureştiul nu numai ci pliteşte mult, dar da decât un inspector cultural ajutat de un inspector fiscal.
pliteşte la timp. Funcţionarii lui de percepere îşi fac mai In tot cazul, impozitul pe spectacole e un impozit prin
bine datoria. excelenţă orăşenesc. La un total In 1932 de 47.612.275 lei,
Dupi Prahova urmeazi numaidecât Timiş-Torontalul cu restul până la 51.963.642 fiind rămăşiţe, care trebue socotite
3.407.322 lei, din care Timişoara ea singuri cu 2.792.660 lei, in cea mai mare parte tot oraşelor, s’au încasat dela comune
adică in al doilea rind dupi Bucureşti, cu 28 lei de cap de urbane 45.583.980 şi numai 2.028.295 dela comune rurale.
locuitor; Clujul deşi cu o populaţie mai mare, nu aduni Dacă se ţine seamă că trei părţi din impozitul pe spectacole
decit 1.500.243 lei. Aradul 1.089.348 şi Oradea 1.002.878. se varsă la tezaurul Statului, iar o parte din ce s'a încasat
Sibiul cu 991.181 întrece cu puţin Braşovul cu 905.136, in cuprinsul oraşelor li se lasă lor, in scopuri culturale, În­
deşi întâiul are 50x100 de locuitori, iar al doi'ea 60.000 şi o seamnă că anul trecut ele au primit cam 12 milioane. Mi se
mai mare afluenţi de oaspeţi de vâri. Dupi datele statistice. pare insă că in afară de Bucureşti, a cărui parte a fost de
Braşovul ştie si petreacă mai puţin sau si se strecoare mai 5 milioane, cele mai multe din restul oraşelor aşteaptă încă
bine prin plasa fiscului. o s are mai infloritoare a veniturilor Statului ca să-şi Înca­
In al doilea rind, dupi Bucureşti şi Timişoara, se aşează seze cola asigurată prin ace caş lege care stabileşte şi face cu
Cerniuţu! cu 1.715.608 Iei. Chişiniul, al doilea oraş din ţari putinţă perceperea impozitului. Nu e drept.
ca populaţie, nu pliteşte impozit pe spectacole decit 1.122.891 Câte alte observaţii n’ar mai putea deştepta aceste tablouri
lei. Pentru explicare ipotezele ar fi trei, daci nu cumva de rifre, care ajung până la noi puţin cu prestigiul prilejurilor
patru: sau ci in Basarabia democrată preţurile sunt mai care le-au dat fiinţă! Dar iată că încep să se dea in spectacol
modeste şi dea şi impozitul; sau ci trebuinţa culturali de şi poate că e mai bine să se lase şi asupra lor cortina.
spectacol e mai mici; sau ci lumea e mai săracă şi se abţine;

Turism, sport, educaţie fizică

SPORTURI DE IARNĂ. — Pini in preajma lui Aprilie Descoperirea aceasta şi îmbogăţirea cu tot acest răstimp
au stăruit zăpezile in părţile de Miazănoapte ale ţării. Bu­ ne-au venit odată cu sporturile, dar le-au depăşit ca însem­
covina in deosebi a fost năvăliţi de troiene. Nicieri n'ara nătate, creindu-le totodată cel mai bun izvor de inţclegere
văzut o primivari mai feciorelnici decit pe drumurile legă­ şi de împrospătare. Echipele noastre de hockey pe ghiaţă,
nate de sub munţii ei, intre Rădăuţi şi Solea. Numai brazii echipele de bob, echipele de ski se antrenează in ţară şi
stau acum la locurile lor, intunecaţi şi nepăsători, in haini ne­ încearcă in străinătate, alături de ţări pornite pe aceleaşi
schimbată. Bănuiala de verde a copacilor şi tremurul de galben drumuri mult mai de vreme, o intrare in ritmul internaţional
al Întâilor flori s’au strâns indirăt in muguri. Câmpul tot al sportului. Câmpurile de patinori se înmulţesc. Dela ve­
aşteaptă. denia exotică, a docarului cu cai albi şi cu vizitiu os domnesc
Pe acolo am simţit intr’o iarnă, nu prea depărtată, bucuria din veacul al optsprezecelea, cu barba albă pieptănată ca in
sporturilor zăpezii. Urmăresc frumoasele începuturi ale Ofi­ zilele divanurOor cu caftane, trăgând pe urma Iui prin ză­
ciului Naţional de Educaţie Fizici şi şcoala sau întrecerile pezile şoselei Kiselev, două, trei perechi de domni, şi doamne
de skiori puse la cale in jurul Predealului de echipele lui de in pulovere englezeşti, cari alunecau acum câţiva ani pe in-
instructori. Am văzut Ia Sinaia pârtia de ghiaţă pe care şi-au tâile skiuri din Bucureşti cu ţipete de spaimă cochetă in
dat drumul săniuţele cu rândul, atente la cotituri şi îmbătate de limbi străine şi cu dispreţ pentru prostimea de gură cască
iuţeală. M’am abătut prin Poiana Braşovului, când era un din prejur, până la popularizarea de astăzi a tuturor spor­
viscol de zăpadă, nu stârnită de Crivăţ, ci de alunecarea in turilor de iarnă împământenite la noi ca şi iarna, a trecut
coloană şi de întoarcerile in loc sau de opririle din plină mai mult decât timp, a trecut o stare de spirit. Ne-au dat-o
fugă ale urmaşilor cu nume şi scule suedeze ai vârzobarilor sportivii albi ai zăpezii şi ai gheţii.
noştri. Valea Prahovei îşi schimbă iarna înfăţişarea. Nu e întâia mirare pentru această potrivire după poruncile
vorba atât de sportivi, cât de localniri cari încep să-şi în­ timpului şi locului am avut-o, la noi, intr’un cotlon de Bu­
calţe lungile tălpi de frasin, ca să le întrebuinţeze in viaţa covină. Plecasem din Rădăuţi pe o vreme senină de Februarie.
de toate zilele. Prin nămeţii cari se aşează după o viscolire In oraş locul era aproape curat. Ziua de târg fusese plină
de trei zile, la Buşteni sau Azuga, mulţi băeţi îşi caută de care venite din sate. Am luat şoseaua in arc printre dealuri,
şcoala pe skiuri lucrate de ei. Poşta rurală insăş, care trebuie care duce la Storojineţ. Eram cu un automobil înarmat cu
să lase acasă cariola şi căluţul ei, aleargă peste dealuri şi tot ce trebuie pentru primejdia zăpezii, lopeţi şi lanţuri. Nu
peste văi ca intr’un peisaj alb nordic, proptindu-se in beţele înţelegeam această pază, pe o vreme cu tot atâtea boabe de
cu rotilă de fier. Ţara se schimbă. Ea nu mai hibernează ceaţă in aer, câte boabe de soare. Mi-am dat seama mai
trei luni de zile in aşteptarea vremii bune, ca o colonie me- târziu, peste vre-o cinci ceasuri, de simţurile mai ascuţite
diteraniană poposită de secole intr’un climat străin, d îşi ale oamenilor pământului. La Întoarcere aproape să nu mai
organizează o nouă viaţă, pentru această intreagă perioadă găsim Rădăuţul, schimbat, el şi toate şoselele care duc
care nu mai trebuie lăsată să se piardă. intr’acolo, intr’un basm de zăpadă, viscolită de Crivăţ. Nici