Page 66 - 1933-03

C R O N I C A IQI

vegetaţie. Din jurul capului Caliacra începe pădurea de smo­ D-l inginer agronom inspector Ciulei aduce acum o nouă
chini. Bala'cul se umple de vii şi pomi roditori. Valea Batovei lozincă. El sufere propriu zis de aceeaş boală care ne roade pe
aşteaptă mina grădinarului iscusit. Dela Ceatalar se îndeseşte noi, pentru acest unghiu binecuvântat de Românie Nouă,
codrul. numai că arată alte simptome, de specialist, nu in literatură,
încă din 1913, numaidecât după ce România a crezut că artă şi urbanistică, ci in agricultură. D-sa vrea să ne scoată din
trebue să-şi împingă hotarul până aici, oaspeţii au prins să vie.
Ia început cu sfială şi din ce în ce mai însufleţiţi. Artiştii au
descoperit ruinile de dealuri şi golful de safir al Balcicului.
Ţara s’a îmbogăţit cu un nou oraş de vară la Mare. Planuri de
tot felul s’au făcut. O cale ferată avea să lege Bazargicul şi
Bucureştiul cu ţărmul minunat. Intre plopii bătrâni dela morile
cu ape s’a ridicat alb palatul regal al Reginei Maria şi lângă el
in fiecare an câte o nouă clădire sau lucrare, casa Principelui
Nicolae, pavilionul cu două steaguri şi cu terasă cu piatră
trandafirie, al Asociaţiei Creştine a Femeilor, bisericuţa după
model cipriot, închinată Fecioarei Mana a marinarilor şi zu-
r ' - *»
ASOC. ACRICOU .VALEA BATOVEI., CO* TECHE. JUO. CALIACRA
No. 1.

VALEA BATOVEI
$1
STAŢIUNEA MARITIMA LUCIA

Un program de lucrări pentru punerea lor In ualoare
din punct de vedere agricol, economic şl turistic
Harta Văii Batovei
cercul de vrajă al Balcicului şi să ne abată mai la miazăzi, in
Valea Batovei. Vina, care ni se aducea nouă, nu era numai că
ne îmbătăm cu apă rece, după nişte faleze care se nârue mereu
încă de pe vremea coloniştilor milezieni, dar că îndreptăm
oamenii spre un loc sărac şi sortit sărăciei. Ca să răspundem,
umblam după fâşiile tari de teren sau incercam să aducem pe
lângă veniturile celor câteva mii de călători ai anului, vreo
şcoală de pescari şi o înviorare a vechilor grădini şi podgorii.
Credeam chiar într’un mic export de măgăruşi, cel puţin spre
Mangalia, unde un cerc turistic se gândea să-i pună la îndemână
oaspeţilor de vară, pentru plimbări de glumă! D-l Ciulei are
un plan care să facă din Batova ţinutul de bogăţie şi de civilizaţie
al Cadrilaterului, secări de mlaştini, stârpiri de vetre de friguri,
tăieri de noui şi înalte albii râurilor, căderi de apă care să dea
de C o r i s t I . C i u l e i electricitate pentru un tren dela Bazargic la Ecrene şi la Balcic
lafiMr Aftonom la*««r prin Ceatalar şi pentru lumină in toate satele şi oraşele dimprejur.
Coastele pietroase s’ar acoperi de păduri, tăpşanele de vii,
de piersici şi de caişi, luncile de bumbac şi de orez, văzduhul
TIPARUL -OLTENIA- / STR. IMPERIALA J / BUCUREŞTI
de albine, iazul de peşti. Visurile, pe care noi le puneam in
versuri, d-l Ciulei le aşează in coloane de cifre de hectare şi de
cai putere. Nici nu bănuiam că suntem numai solii adevăraţilor
Coperta la „Valea Batovei"
colonizatori. E vorba de o adevărată Californie a României.
grăvită in culori şi feţe de lumină de Demian. Ceva mai departe, Cât am dori să se poată împlini! Ştim că dacă toate bună­
la Tusla, s’a secat o parte din lac şi s’a adâncit pentru un port voinţele, ale Statului şi ale gospodarilor locului, s’ar încorda,
pescăresc. Nicăieri nu s’a cheltuit parcă, nici chiar la Constanţa, multe din cele crezute cu neputinţă, s'ar înfăptui peste noapte,
care e din altă vreme, atâta avânt tânăr şi atâtea speranţe ca in ca podurile de aur ale basmelor, că In Cadrilater n'am făcut
jurul Balcicului. încă nimic şi că o nouă lume se inchiagă pe acele locuri, dornică
h