Page 7 - 1933-03

LUDOVIC KELEMEN: BISERICA SF. MIHAIL DIN CLUJ 133

Pe latura de sud mai sunt câteva mici resturi înclinare pizană e o consecinţă a aşezării terenului
sculpturale, in stil baroc, între ele imaginile Sf. şi după cât se ştie aceasta s’a întâmplat din cauza
Mihail şi Sf. Caterina, dar acestea nu mai sunt greutăţii enorme cu care apasă tumul clădit ală­
ornamentele originale şi organice ale monumen­ turi în 1857—60. Bolta şi zidurile, crăpate pe mai
tului, ci răspund lămurit, atât prin stil cât şi prin multe locuri, sunt legate prin chingi de fier, care
felul lor de aşezare, că sunt de provenienţă târzie toate converg spre discul de fier masiv din sa­
şi că nu acesta era locul lor. cristie, care le ţine la olaltă.
O bună parte din faţada de nord o acopere
turnul şi cu ea o intrare mare pompoasă care şi
dinlăuntru abia mai poate fi văzută. Parterul tur­
nului serveşte azi de capelă, dar numai de vreo
30 de ani încoace. înainte era deschis şi se putea
trece pe sub el. Dela turn spre vest se află încă
o intrare mare, frumoasă, cu două aripi — închisă
acum cu zid pe dinlăuntru — având şi console cu
baldachin fin sculptate. Acestea însă sunt libere şi

Intrarea principală de Sud. Fotofilm, Cluj
Cele patru ferestre de sud ale absidei sunt de
dimensii egale, nu prezintă deosebiri decât în or-
namentică. Aceeaş constatare şi pentru cele trei
ferestre care încheie spre est absida. Intre aceste
două grupuri de ferestre în zid e iarăş o scară,
cu luminişuri variat tăiate în perete, care duce în
pod, dar mai are şi meritul estetic că uşurează
masivitatea zidului împrejmuitor. Improprie astăzi, Nava principali vizuti dinspre Vest cu amvonul in stil
e şi aceasta in stăpânirea porumbeilor ca şi co­ baroc, sanctuarul şi altarul principal. Fotofilm, Cluj
respondenta ei dela nord. Aici la absidă se mai
adaugă şi o sacristie proporţională cu mărimea nu avem niciun indiciu material sau vreo pome­
bisericii. nire că ar fi fost vreodată împodobite cu statui.
Privind mai atent biserica de pe trotuarul pieţei, De unde începe corul, zidul e mai gros şi orna­
din direcţia nord-est, vom surprinde o pronun­ mentaţia contraforturilor mai bogată. Cotitura de
ţată înclinare in afară a peretului absidei. Această sus foarte accentuată a zidului arată că a fost