Page 9 - 1933-03
P. 9
LUDOVIC KELEMEN: BISERICA SF. MIHAIL DIN CLUJ 135
şi o parte din ornamentica ferestrelor. Capitelele vind încă în 1521 şi pentrucă între anii 1524—27
semipilaştrilor au o bogată şi bine executată orna cardinalul Alexandru acorda printr’o scrisoare in
mentaţie vegetală, dar mai ales două din ele, dulgenţă celor cari vor împodobi biserica, preotul
unul la nord, altul la sud, prin scenele lor de acesta a crezut de bine să merite această îngă
vânătoare reprezintă cele mai vechi probe ale duinţă şi să-şi perpetuieze numele cu această
plasticei decorative in Cluj. Păcat că toate acestea preţioasă operă a Renaşterii, care în genul ei a
stau azi îngropate într’un strat gros de var şi şi rămas unică în Ardeal.
numai o eventuală restauraţie le-ar mai putea
scoate la lumină şi pune în valoare.
Azi adevăratele valori artistice ale sanctuarului
sunt uşa admirabilă a sacristiei şi frumosul cru
cifix al lui Ioan Fadrusz, marele maestru al mo
numentalului Matei Corvinul din faţa de sud a
bisericii. Altarul principal nu e mai vechiu de un
pătrar de veac, o lucrare cu câteva motive gotice
şablon, fără niciun suflet sau avânt artistic. Tronul
şi stranele sunt şi ele produse mai noui, neogotice.
Cu atât mai mult surprinde şi reţine atenţia cea
mai bogată uşă de sacristie creată de Renaşterea
din Ardeal. O aproape frenetică bucurie de viaţă
se desprinde din ea, deşi a luat fiinţă într’un timp
foarte trist: tocmai pe când Ungaria trăia urmă
rile dezastrului dela Mohaci (1526). Data (1528)
stă şi azi săpată sub lemnul care acopere partea
de sub chenar a intrării. Chenarul are la baza de
vest emblema oraşului Cluj în scut Renaştere, iar
la cea de est pe a donatorului — pelicanul hră-
nindu-şi puii cu sângele său. Deasupra lor pe
amândouă laturile se înşirue pe câte două rân
duri, într’o prodigioasă abundenţă, putti şi orna
mentele vegetale. Capitelele ce se formează în col
ţurile de sus ale chenarului au o ornamentaţie de
larve şi plante, iar în spaţiul care se întinde între
ele dănţuiesc şase îngeraşi. Deasupra lintelui, în
arc, se îmbulzesc iarăş într’un şir întreg putti
jucându-se cu ghirlande de flori. Podoaba de
ramuri şi pasări de pe cornişa care-i închide în
arc a căzut în mare parte, de sigur în timpul in
cendiilor. Din luneta îngustă, care se formează
Uşa sacristiei din 1597. Fotofilm, Cluj
In oricare parte am privi putem constata totuş
că interiorul e destul de sărac în elemente deco
rative de piatră. Excepţie fac numai intrarea sa
cristiei, galeria orgei şi partea de sus a capelelor
Biserica fără turn, pe Ia laterale. Dar şi la acestea din urmă intrările şi-au
1800, văzută dinspre pierdut cu totul caracterul gotit, ca şi arcul de
Sud-vest triumf. In nava centrală nu găsim niciun capitel
sau cheie de boltă sculptată; cele câteva rozete
între cele două grupuri pline de mişcare, apare ale bolţilor din navele laterale şi de sub cor nu
capul serios, magistral executat, al unui preot pot trezi decât dorinţa de a le vedea in număr
care ţine în mână o banderolă cu inscripţia: mai mare. Decorurile eraldice sunt şi ele foarte
D.(ominus) Joannes Cly(n) (Klein). Numele şi puţine. Aşezate în interior, în locuri vizibile, sunt
figura sunt ale unui preot, pe care-1 găsim ser abia patru steme. Din acestea două sunt stemele
