Page 11 - 1933-04

A. MUREŞIANU: ŞCOALELE NAŢIONALE CENTRALE ŞI LICEUL A. ŞAGUNA DIN BRAŞOV

desvoltat pe teren social şi cultural o activitate câtva timp la Braşov. Se sbuciumau aceşti bravi
vrednică de admirat. Neputându-se aduna în lo­ Români cum să întemeieze în Braşov o şcoală ro­
caluri publice ei se întruneau şi sfătuiau în locuin­ mânească, centru de lumină şi de cultură superioară
ţele lor particulare. Acolo se zămisli în anul 1850 şi alte institute pentru binele obştesc al neamului ».
şi planul înfiinţării unei mari «reuniuni » sau aso­ Aşa se puseră atunci la cale, în întruniri priete­
ciaţii culturale şi literare pentru toţi Românii din neşti, când la unul când la celălalt membru mai
Ardeal şi Ungaria, dar fiindcă planul acesta nu se marcant al societăţii braşovene, instituţii şi între­
putu încă realiza, din cauza piedicilor ce le pu­ prinderi naţionale de o importanţă epocală pentru
neau guvernanţii in calea oricărei mişcări cu ca­ Români.
racter naţional, se întemeie subt pretextul ajuto­ La 6 Martie 1850 se şi alese o comisie compusă
rării orfanilor rămaşi după crâncenul războiu, din 7 intelectuali de frunte cu însărcinarea de a
«Reuniunea Femeilor Române *, a cărei însem­ face pregătirile cuvenite pentru procurarea mij­
nătate în istoria culturală a Românilor ardeleni loacelor necesare înfiinţării şcoalei proiectate şi
pentru a obţine dela guvernul Ţării şi dela auto-

Gheorghe Bariţiu (1812—1893) Iacob Mureşianu (1812—1887)
Intiii membri din Braşov ai comisiei pentru înfiinţarea gimnaziului şi ai «Eforiei scolastice* (1850—1851)

este destul de bine cunoscută. Acolo se făcură şi rităţile locale autorizaţiile necesare funcţionării ei.
pregătirile necesare pentru înfiinţarea gimnaziului Cei însărcinaţi cu această misiune erau din partea
din Braşov. Românilor din Braşov-Cetate şi a bisericii Sf.
Din aceste vremuri de grea cumpănă ne-au Adormiri: Ioan Iuga, Gheorghe Bariţiu şi Iacob
rămas câteva amintiri interesante dela fostul di­ Mureşianu, iar din partea bisericii Sf. Nicolae şi a
rector al gimnaziului din Braşov în anii 70 ai Românilor locuitori în cartierul Şcheilor: proto­
veacului trecut, Ştefan Iosif, tatăl poetului Ştefan popul Ioan Popazu, Ioan Pantazi, Nicolae Dima
Octavian Iosif. In articolul publicat în numărul şi arhidiaconul Iosif Baroc. Această comisie al
jubilar al Gazetei Transilvaniei din 1908, Iosif cărei preşedinte fu protopopul Popazu şi ai cărei
scria între altele: «Intelectualii Români din Bra­ primi secretari fură Gheorghe Bariţiu şi Iosif
şov din anii 1850-51 aveau ca loc de concentrare Barac, primi numele de «Eforie scolastică *.
casa lui Iacob Mureşianu. Erau de faţă Gheorghe După îndeplinirea tutulor formalităţilor nece­
Bariţiu, Gavril Munteanu, Ştefan Emilian, Vasile sare — şi erau foarte multe şi grele — şi după
Oroian, din când în când şi Ioan Popazu, fericitul obţinerea autorizaţiei «prea înalte » se putu des­
protopop al Braşovului, mai târziu episcop al chide, la 1 Septemvrie 1850, într’o clădire luată
Caransebeşului, şi cum îmi aduc aminte şi Ioan în mod provizoriu cu chirie şi cu un singur pro­
Maiorescu, care se stabilise cu familia pentru fesor, prima clasă a gimnaziului, în care se înscri-