Page 12 - 1933-04
P. 12
202 B O A B E D E G R Â U
seră nu mai puţin de 24 elevi. Intre aceştia erau ciunii, aleasă patroană a şcoalelor. A urmat vor
şi Titu Maiorescu şi viitorul profesor şi director birea primului profesor şi viitor director al şcoalei,
al gimnaziului, Ioan Meşotă. Gavril Munteanu, având subiectul «Să învăţăm
In ziua de 14-26 Septemvrie 1850 epitropii şi noi carte ? » — « Domnilor, zise el între altele, nu
reprezentanţii celor două biserici se obligară prin- voiu să tulbur bucuria acestei zile, înfăţişându-vă
tr'un contract solemn de a acorda nouei scoale icoana cea tristă a relelor, a pagubelor ce au iz-
din veniturile acestor biserici o subvenţie anuală vorît pentru noi din lipsa şcoalelor! Că noi n'am
de 2.500 fiorini « monetă convenţională ». Până la avut scoale, de când au început a avea şi alţii,
completarea sumei necesare în fiecare an pentru e păcatul spiritului timpilor trecuţi. Păcatele pă
susţinerea gimnaziului mai lipseau însă 1200 fio rinţilor adeseori se pedepsesc în fii şi strănepoţi;
rini. Atunci 18 fruntaşi se obligară tot prin con însă nici un păcat părintesc nu ajunge mai curând
tract solemn şi sfânt «legământ », de a pune la şi mai sigur pe fii, decât păcatul şcoalelor. .. Ah!
dispoziţia eforiei această sumă timp de\io ani din Dacă bătrânii noştri, excelenţi în evlavie, înte
pungile lor particulare. Ei promiseră totodată că meietorii atâtor mănăstiri sfinte, ar fi ridicat ei,
Te cnactae celrhreat aria ariaatiae
Kt rauilu trenata eyţnea lewpora.
Po$sieJşkz l t «.Itî* Tolucrva, «am «ţambal»*.
Fakw u *»•»!
«inliratc Kefli omeo h*b«. — f«erf Wilr,
Qoid fauitli patria* «ah potetr«lib«»
Benefaetorilor la retiicarea N»n dalei* poterii daeero eoni mod i î
Dim* el Prioripe ţrali* !
Si» faiu liquidior pe,*»idi* «qai*
Scote tor romane O i i Pubî. qaatn rerreet ptrillni* riiarit**,
*4 l»pî4«« fiadiaoitiloa Spe*. fi<le* anime! morte peremiio»
Per Mii*»» llea» optime!
Kdix uunc rvsuie qu«»<le *ii*i lapia, PkaeUi 4i medii», • 'tomin*! *ediliu*
lege orientale diu Bmsiovu, wcro ckona indii» u» uţ«i« 1 Codri, Kabririi liribu* «eomli
Ta iei da otŢ|iio kerwleo aoana El Marti prode»ul alile pru*prrv.
o*) lalk 1
KClliliar-l .uifuillalcl ! ia JIU !■' Cudnnt q 11 i decua p*lri.r
.VkUo ae« lioeM Uitat
Peirel lundanacaiale. ftamia verna doau», qo«e ferit aetkera. Jacoiioa M—ti.
Yiclrix quaa «iţeai boi ama cUdibaa
Exsorţet «acra Oiiafirk
ut 17. .Şrptrmrrre
Bato aotoiiam anaiua (ii—ifii
Virtaium, patriac protida coaao^u!
Bata jaatiUM Ur*ifl«oa Utex.
Aolreu dec o» iociitum'
Excresrx» brachiia rilitrn» «rburuni
ţ>ux» fructa» telbere pcnJula» .
Homarii» teneri» (rn>liln .
tjuiu e unt li» »i*»c liaitr *
yr. ftam
Ca ’UMrcal >it !••■ »«€ <iulL •) luMIişuatar
Oda latinească făcută de Iacob Mureşianu şi spusă cu prilejul marei festivităţi a punerii pietrei de temelie
a palatului şcolar, de elevul Ioan Meţianu, viitorul mitropolit
vor da tot ajutorul necesar şi viitoarei clădiri şco după exemplul altor popoare, măcar numai o uni
lare pentru care arhitectul Emilian fusese însăr versitate — cerul nostru ar fi mai senin! ».
cinat să facă toate pregătirile necesare. A urmat o rugăciune şi o odă la adresa bine
Aşa sosi în sfârşit şi clipa mult aşteptată a făcătorilor, compusă cu acest prilej de membrul
aşezării pietrei de temelie a marelui edificiu şcolar. eforiei şcolare, Iacob Mureşianu, una în limba
Era ziua sfintei Sofii; un popor imens mişuna românească, iar cealaltă în limba latină; prima
în haine de sărbătoare în jurul tribunelor destinate pronunţată de autor în genunchi, iar a doua decla
capului bisericii, reprezentanţilor autorităţilor ci mată de elevul Ioan Meţianu, viitorul mitropolit:
vile şi militare austriace, Magistratului săsesc, tu-
tulor şcoalelor din Braşov şi binefăcătorilor şcoa Măriţi să fie ’n secoli şi cari c'o piatră mică
lei. După terminarea impresionantei ceremonii, în înalţă aste ziduri, altar pe care jertfim,
sunetul muzicii militare şi «între bubuitul treas- Ca fiii şi nepoţii, feriţi de jug, de frică
curilor», episcopul Şaguna care prezida înălţă- Să cânte: aste scoale 's a nost' Ierusalim!
toarea serbare, se sui pe «amvonul umbrit de un Uşoară să le fie
baldahin » şi rosti o «prea frumoasă cuvântare », Ţărîna pe mormânt!
un adevărat imn la adresa «celor trei virtuţi car Memoria le ’nvie
dinale » şi a « maicei lor » Sf. Sofia, zeiţa înţelep- In veci pe-acest pământ!!