Page 13 - 1933-04

A. MUREŞIANU: ŞCOALELE NAŢIONALE CENTRALE ŞI LICEUL A. ŞAGUNA DIN BRAŞOV 203

Cu un imn cântat de către şcolari şi cu un ai neamului nostru. Din acest punct de vedere
«marş naţional * executat de «banda regimentului se poate afirma că «şcoalele naţionale centrale »
cezaro-regesc Bianchi » s’a sfârşit măreaţa serbare ale Românilor braşoveni, cu liceul lor, cu şcoala
a sădirii «panteonului fericirii generaţiunilor vii­ « reală * şi cu şcoala comercială superioară de mai
toare », a edificiului menit să servească de «scu- târziu, au întrunit subt acoperişul lor un mă-
tinţă şi adăpost * junimii naţionale « pe veacuri nunchiu de intelectuali români, decât care mai
înainte», precum scria atât de nimerit Gazeta
Transilvaniei din 20 Septemvrie stil vechiu 1851.
Primele decenii de creştere şi înflorire a şcoalelor.
«Toţi ştim că dăscălia şi averea sunt două concepte
opuse, ce se ridică unul pe altul — cu vreo per­
spectivă măcar de pensiune pentru zile de bătrâ­
neţe? Nici aceasta nu! Ce dar? Mulţumirea su­
fletească, acea mulţumire ce o simte în conştiinţa
sa tot bărbatul, care face tot ce poate în sfera
activităţii sale, fie cât de mărginită, pentru pro­
gresul şi binele fraţilor săi de un sânge şi de o
religie, acea mângâiere, în fine, ce trebue să o
aibă: că sămânţa doctrinei sale şi a moralei arun­
cată în acest timp destul de lung, n'a căzut toată
pe pământ sterp, având dincoace şi dincolo de Car-
paţi numeroşi discipuli, între cari unii se bucură
de un renume bun între Români... ».
In aceste cuvinte pe care le extragem din în­
semnările autobiografice ale primului profesor şi
director al gimnaziului, Gavnl Munteanu, se re­
zumă, putem zice, toată măreţia apostolatului de

Ioan I. Pantazi fratele protosinghelului
dr. Gr. Pantazi şi mare sprijinitor al
şcoalelor din Braşov. La el locuia Şaguna
când venea la Braşov

frumos şi mai bogat cu anevoie am mai putea
întâlni în alte părţi. Oameni reprezentativi, carac­
tere întregi, Români desăvârşiţi, pedagogi emi­
nenţi, scriitori excelenţi, găsim la fiecare cotitură
cutreerând lungul şir al dascălilor lor.
Unul dintre aceştia a fost fără îndoială şi Gavril
Munteanu (1812-1869). Nu putem să nu facem o
scurtă biografie a acestui om de seamă al neamului
nostru subt a cărui pricepută conducere gimnaziul
din Braşov, completat succesiv până la opt clase,
a ajuns în timp scurt una dintre cele mai renumite
şcoale secundare româneşti, atrăgând pe băncile
sale o mulţime de elevi chiar şi din ţările libere
de peste Carpaţi.
Originar din judeţul Albei de jos, Munteanu
îşi făcuse studiile la gimnaziul romano-catolic din
Alba Iulia, la gimnaziul superior catolic din Cluj
Protostinghelul dr. Grigorie I. Pan uzi, secre­ şi la facultatea de drept din Cluj. încă de tânăr
tarul şi mâna dreaptâ a episcopului Şaguru, el se văzu atras de avântul vieţii româneşti din
fiul fruntaşului braşovean, ctitor şi efor al Ţară şi in anul 1837 trecu Carpaţii, îndemnat
şcoalelor « Ioan Pantazi • poate şi de vărul său, Aaron Florian, cunoscutul
redactor din anii 1837-38 al marelui ziar «Ro­
trei sferturi de veac, purtat cu o resemnare socra­ mânia * din Bucureşti, obţinând postul de prefect
tică de un şir întreg de cărturari şi oameni distinşi de studii la pensionatul Sf. Sava de acolo. In 1836