Page 16 - 1933-04
P. 16
206 B O A B E D E G R Â U
ţatului gimnaziu, pentru ca «timp de 32 de ani — respect de cunoştinţele sale solide în materiile pe
cum spunea regretatul Virgil Oniţiu în necrologul care le propunea, de metoda excelentă în tratarea
său — să propage lumina culturii româneşti în celor două limbi, de autoritatea extraordinară pe
mijlocul tinerimii studioase, atât de iubite de el». care şi-o ştiu dânsul câştiga în scurtul timp cât
Almăşianu a fost un om de un «candid idealism » a funcţionat la Braşov ». Nicefor a fost şi unul
dintre primii noştri economişti, compunând încă
în 1836 o «Pravilă comercială », pe care o tipări
cu cheltuiala unchiului său Gheorghe Nica în
anul 1837 la Braşov.
Nu putem să nu amintim între primii dascăli
ai şcoalei şi pe arhitectul şcoalelor, Ştefan Emilian
ţ «1» AM A T I C A R O M i X A ~ r r (1819—1899), deşi fusese numai profesor «be
nevol * de desen şi ştiinţele tehnice. Emilian trecu
mai târziu la Academia Mihăileană din Iaşi şi fu
t unul dintre fondatorii şi primii profesori ai Uni
✓ versităţii Moldovei.
cv\<ux gi«>a^iaiI iMTRjom
Cu prilejul primei adunări generale a « Asociaţiei
pentru literatura şi cultura poporului român din
fimrrUr i.
ram i.tiML*Mo
j *•:.
întâiul manual propriu de gramatică română
al gimnaziului
şi o profundă cultură clasică, mânuind limba lui
Cicero şi a lui Virgil ca pe a sa proprie; versurile
şi epigramele sale latineşti, compuse cu diferite
ocazii solemne, erau celebre. Cu «tata Almăşianu »
dispăru la 1897, la o vârstă biblică, nu numai
nestorul dăscăli mii Ardealului, ci, precum spunea
tot regretatul Oniţiu: «O figură nobilă, a cărei
specie în această coadă de veac ce petrecem se
stinge cu o uimitoare rapiditate ».
Dela colegiul din Craiova primi în anul 1853
gimnaziul din Braşov pe Gheorghe Emanoil Nicefor,
Braşovean de origine, din fruntaşa familie Nica-
Nichifor, venită aici din Macedonia la începutul
veacului al XVIII-lea. Absolvise gimnaziul săsesc Casa « Fundaţiunii Ion G. Iuga » din piaţa Braşovului
din Braşov şi-şi continuase studiile la Viena. El a
ocupat catedrele de limba elină şi germană. A fost Ardeal»—«Astra* de mai târziu — ţinută in
unul dintre profesorii cei mai distinşi: «foştii lui vara anului 1862 la Braşov, Alexandru Odobescu
şcolari de odinioară, scria Andrei Bârseanu, po scria despre clădirea în care sau desfăşurat fru
vestesc până în ziua de astăzi cu cel mai mare moasele serbări, însoţite de o primă expoziţie na-
