Page 18 - 1933-04

ao8 B O A B E D E G R Â U

(1808—1873). In scrisoarea în care marele arhiereu harnicii efori se adresară guvernului austriac ce­
comunica eforiei din Braşov plăcuta veste a recunoa­ rând o subvenţie anuală de 10.000 fiorini. Tre­
şterii gimnaziului din Braşov de gimnaziu «public »,el cură însă ani de zile fără ca cererea lor să fie
zicea între altele: «Braşovenii noştri au făcut cu luată cât de puţin în seamă. Atunci vrednicii
întreprinderea înfiinţării gimnaziului pomenit un conducători ai Românilor braşoveni îşi aruncară
privirile peste Carpaţi, acolo de unde biserica lor
primise danii pioase şi în trecut. Era în zilele
entusiasmului provocat de alegerea primului Domn
al Principatelor româneşti Unite, Alexandru loan
AVI VII Ut BAU'.
Cuza. Domnul care avusese şi mai înainte contact
cu conducătorii Românilor ardeleni se consideră
fericit de a număra între primele acte ale guver­
Dbiuiucirb .|ui 25. Iniu.apib |s.>: nării sale acordarea unui ajutor material Româ­
.ce bsi du .f ti rajj TraTfwwp.i MiA «v nilor de peste Carpaţi şi încă la începutul anului
s> Ă m anual de 50 galbeni pentru şcoalele din Braşov.
1859 el făcu aşa încât camerele legislative din
Iaşi şi Bucureşti să voteze fiecare câte un ajutor

Nu mai lipsea acum decât aprobarea guver­
P (JiU.HM’7».l (pOMHUKl niKO.IE.IOP7> nului austriac pentru deschiderea claselor supe­
IMMIbM-IIITI l)l\ 6PAIII0K8 rioare ale gimnaziului. La intervenţiile stăruitoare
i.ape ce pidiirb aKMiiS. —. Ca.ia Ba «Pi fk*Kc»ţ»an. ini ale episcopului Şaguna şi ale altor fruntaşi români
LbiMninarb ambc«Np;{Tf> ckoikci&i ho.im iiobDS mi .iia- cu influenţă, veni în sfârşit şi această aprobare
da-rS uenTp» i;apo ce dl anecTi bjuS. Mbriia. w>- în anul 1860. Cu doi ani mai târziu, la 1862,
ft*T«.ifi mi totc ce Bnp6 .pirroKmi cnpe a .j^i<l«*crft.ia apăru şi rescriptul regesc prin care împăratul
ne ()n. IImuiIkS .pn tAtt, iipiuinjja. Francisc Iosif acordă gimnaziului din Braşov din
IIjMMj.vik i.qM BijeTS de intpape erre 1 *f.i. ni. k. vistieria ţării o subvenţie anuală de 4.000 fiorini.
Aşa se puse baza şi gimnaziului superior, care
Illi 4iind kt. ce mm* npeuede. kmiikt. aicrrt;
Ki.lR na Mep'ieTaTS de o conieraTe a.n*rn. KijeTe atrase la sine noui şi valoroase forţe didactice.
ce af.n. dc bhumqp mi in.irb.Ma zioa hşgb neiirpb Să ne oprim puţin şi la aceste figuri distinse ale
ii'iî ansme: trecutului acestor scoale. Primul profesor al clasei
Y1;i»l)f>iiit IVoprie loanS mi 4il (.pn co.iru). a cincea a gimnaziului a fost Dr. loan Meşotă
*-J>. li&KRpS IlonR (.pn KamopR). (1838—1878), care îşi făcuse studiile superioare la
.. linii Ipagil Imrdanfi (.pn nuri.). universităţile din Viena şi Bonn. A fost un bun
„ .. La>zlo A* hindler (.pn tarrb).’ şi distins pedagog «împodobit cu multe virtuţi
.ţVu Illbel .ia nara P-.im fonii.*. Hiina mi j intelectuale şi morale » şi foarte activ şi in afară
C’epa .in Kacm pfdsmal. * - , I de şcoală. In specialitatea sa (istoria şi filologia
•^D’lriiMki .ia s 6; C «t» i>ptitirb.i .u 3 *pr. clasică) a scris lucruri de valoare. A fost şi un
colaborator asiduu al ziarelor ardelene de atunci.
Om cu vederi largi, Meşotă şi-a dat seama de
Afişul din 1853 al unui mare bal dat in folosul
fondului Şcoalelor Româneşti din Braşov
lucru de aşa însemnătate, care le aduce lor mulţă-
mirea şi a bisericii şi a ortodoxiei întregi *. Mitro­
politul Şaguna a fost unul dintre sprijinitorii cei
mai entusiaşti ai şcoalelor braşovene şi cu deo­
sebire ai gimnaziului pe care-1 numea «coroana
întregei trebi şcolare * a bisericii sale din Ardeal.
El contribui la fondul şcoalei şi la clădirea ei
cu suma de 2.522 fiorini, iar mai târziu cumpără
şi dărui şcoalei şi o casă la Braşov care să servească
pentru totdeauna de locuinţă directorilor ei.
Clădirea şcolară costase suma considerabilă de
60.000 fiorini, cu toate că o mare parte a materia­
lelor fusese dăruită, şi astfel fondurile şcoalei Biile Eforiei, cea mai mare instalaţie a Braşovului, inte-
fiind în mare parte epuizate nu se putură înfiinţa
meiati la 1856, întreprindere care a fost de mare ajutor şcolii
deocamdată decât numai patru clase gimnaziale.
Pentru înfiinţarea gimnaziului sau liceului supe­ foloasele studiului limbilor şi al literaturilor neo­
rior era deci nevoie de un ajutor extern. Atunci latine pentru Români şi a introdus pentru întâia