Page 19 - 1933-04

A. MUREŞIANU: ŞCOALELE NAŢIONALE CENTRALE ŞI LICEUL A. ŞAGUNA DIN BRAŞOV 209

dată studiul limbii franceze la şcoalele de aici. separaţiei ei totale de familie, «o legătură firească,
A fost membru corespondent al Academiei Ro­ zicea el, trebue să existe între aceşti doi factori
mâne şi director al gimnaziului şi al şcoalei « reale *
paralele, la a cărei înfiinţare contribuise şi dânsul
foarte mult, până la moartea sa întâmplată în
anul 1878.
Unul dintre primii profesori angajaţi la gimna­
ziul din Braşov a fost şi Ştefan Iosif, care ocupase
încă dela 1856 catedrele de limba elină şi ger­
mană în clasele ultime ale şcoalei. Studiase la
Viena şi Lipsea şi fusese şi elev al Academiei Co­
merciale din Viena. A fost un bun profesor de

rfftf •■ tntac.tl l'JiXKUK
ntttwrriVKx}

V/r

/r — /.
Ar .

/ - —.
, ________ Ioan Meşoti director al gimnaziului
Ai»' », dela 1869—1878
Oitv-A - ^ v_t->4 y, _
^ S.r.srL, ai educaţiei, dacă voim a merge siguri pe drumul
y*~ —^
* /î / »<
y^»^—V- M» »^v»</ .v» v y£ /•»
•««■■■■»»— ^■»
/v» »*v ^»/W -
»#/A. a ^ ■ / A yiA*.*.
/y»#/ ^y»» y/^ ./yAT”, --------
»’•»- y <^yy yî , .vA/yyi' - -Jy»v,

'yCvvy'i’..' -<yy --------

w- -
yy ^4.
Adresa dela 5 Aprilie 1859 a «Ministrului Cultelor şi
Instrucţiune! Publice • din Bucureşti, Chr. Teii, citre
Eforia Şcoalelor din Braşov, in legituri cu subvenţia
anuali de 500 de galbeni, acordaţi cu încuviinţarea
Principelui Cuza acestor şcoale
filologie clasică şi a excelat şi pe terenul peda­
gogic publicând şi câteva studii de valoare în re­ Vasile Glodariu (1832—1899)
vista braşoveană «Şcoala şi Familia », al cărei di­
rector a fost mult timp. Iosif era un aderent al culturii noastre ». A compus şi câteva manuale
principiului «autorităţii şcoalei », dar contrar al şcolare între care şi «Gramatica limbii elenice *