Page 20 - 1933-04

ăio B O A B E D E G R Â U

după Curtius. După moartea lui Meşotă, Iosif de Şaguna şi pregătiţi anume pentru şcoalele din
fu ales şi numit director al gimnaziului, pe care Braşov. El absolvise filozofia la universitatea din
Viena. Timp de 30 de ani Glodariu a fost un
adevărat apostol al idealismului şi al iubirii de
neam, un panromân de rasă care încă fn 1870
lansase un apel pentru o întrunire la mormântul
lui Gheorghe Lazăr din Avrig a tutulor profe­
sorilor români de dincoace şi dincolo de Carpaţi.
El fu şi acela, care în 1881 primi dela guvernul
României sarcina grea şi periculoasă a organizării
şi deschiderii, la Bitolia, a primului liceu româ­
nesc din Macedonia. Gazeta Transilvaniei scria
la moartea sa, în 1889, între altele: «Ca Român
Vasile Glodariu a fost întotdeauna la înălţimea
celui mai curat entusiasm pentru orice faptă şi
întreprindere bună în favorul naţiei sale. Deşi

Ştefan Iosif, director al Gimnaziului
dela 1878—1889
l-a condus până la retragerea sa la pensie, întâm­
plată în anul 1889.

Ioan Lapedatu (1844—1878)

adeseori îl răpea acest entusiasm in sfere prea
ideale, ce se contrariau cu dura realitate, el nicio­
dată nu se descuraja şi în toate împrejurările se
manifesta caracterul său constant naţional, simţul
său de desinteresare şi de abnegare pentru cauza
cea mare, pentru interesul comun *.

In anul 1866 se ţinu şi primul examen de ba­
calaureat sau «maturitate », cum se numea aici,
în prezenţa chiar a arhiepiscopului şi mitropoli­
tului Andrei Şaguna. Era de sigur unul dintre
Nicolae N. Popp (1840—1888) puţinele triumfuri ale culturii româneşti în Ar­
dealul de atunci. Harnicii şi zeloşii Braşoveni
Primul profesor de filologie clasică al noului nu se mulţumiră însă numai cu atât. Reuşind a
gimnaziu superior, Dr. Vasile Glodariu (1832— procura resurse noui pentru şcoale, între care şi
1899), fusese unul dintre tinerii ajutaţi la studii urcarea rentei anuale acordate de Statul român la