Page 23 - 1933-04

A. MURESIANU: ŞCOALELE NAŢIONALE CENTRALE ŞI LICEUL A. ŞAGUNA DIN BRAŞOV 213

Din norocire se iviră alte izvoare noui de venit. comunităţi, corporaţii sau de privaţi, de orice
Intre acestea era şi mărirea subvenţiei primite soiu şi categorie, de a cere sau primi vreun ajutor
până atunci dela aşa numita «Universitate » a material dela statele vecine sau dela domnitorii şi
Saşilor din Sibiu, care administra şi unele pro­ guvernele lor ».
prietăţi şi păduri asupra cărora Românii şi Saşii Deşi directorul «Gazetei Transilvaniei » nu mai
aveau drept de uz comun. In schimb ajutoarele făcea de mult parte din eforia şcoalelor, totuş
României se votau regulat în fiecare an. Această
împrejurare a contribuit însă la neliniştirea opiniei
publice ungureşti, care s’a manifestat printr'o cam­
panie violentă de presă împotriva şcoalelor din
Braşov. Această campanie luă o turnură vehe­
mentă îndată după ajungerea în fruntea guver­
nului unguresc a faimosului «zdrobitor al naţio­
nalităţilor », Coloman Tisza. Ziarul budapestan
«Kozerdek » (Interesul Public) învinui, într’un ar­
ticol publicat în primăvara anului 1875, pe con­
ducătorii şcoalei de aici de-a-dreptul de «agitaţie
împotriva Statului maghiar* şi de «iredentism *,
atacându-i mai ales pe tema ajutorului primit din
România şi afirmând între altele că «în fruntea
eforiei şcoalelor stă un individ cu numele Mure-
şianu, care agită necontenit prin organul său,
♦ Gazeta Transilvaniei », împotriva Statului şi a
naţiunii ungureşti *. Campania s’a continuat şi în

Virgil Oniţju, neîntrecutul director al gimna­
ziului dela 1894 plnă la 1915

este adevărat că lupta acestui ziar pentru crearea
de izvoare noui de lumină pentru Români a con­
tribuit în măsură mare la alimentarea entusias-
mului poporului nostru pentru institutele sale de
învăţământ. Căci atunci când Ungurii pregăteau
marele contra atac împotriva culturii româneşti prin
înfiinţarea de scoale de Stat în ţinuturile ma­
ghiare, atunci când ei pregăteau înfiinţarea «for­
midabilei redute » dela Cluj, a universităţii ma­
ghiare din Ardeal, «Gazeta Transilvaniei * lua
iniţiativa înfiinţării unei academii de drepturi ro­
mâneşti, colectând şi o sumă frumoasă de bani,
care s’a întrebuinţat mai târziu la zidirea şcoalei
de fete cu internat a ♦ Asociaţiunii » din Sibiu.
Marea idee a libertăţii culturale a Românilor din
Ardeal şi Ungaria şi a înfiinţării universităţii ro­
mâneşti n’a fost susţinută de nimeni cu mai multă
energie decât de această gazetă.
Intr’un ciclu de articole cu titlul «Chestiunea
universităţii române *, publicat în numerele 249—
252 ale «Gazetei Transilvaniei » din 1884, direc­
torul ei de atunci, Dr. Aurel Mureşianu, tatăl
Frontul sălii festive a gimnaziului scriitorului acestor rânduri, afirma chiar că chestia
universităţii româneşti din Ardeal este insăş che­
parlament şi avu de rezultat decretul ministerial stia libertăţii neamului românesc de aici. «In
din 2 Aprilie 1875 prin care «se interzice institu­ aceste critice împrejurări, zicea el, chestiunea creării
telor confesionale precum şi celor susţinute de unei universităţi române încetează de a fi numai o