Page 25 - 1933-04

A. MUREŞIANU: ŞCOALELE NAŢIONALE CENTRALE ŞI LICEUL A. ŞAGUNA DIN BRAŞOV 215

sumei a cărei rentă să poată acoperi ajutorul anual literare şi a scris şi frumoase poezii. Moartea lui
cuvenit bisericii Sf. Nicolae din Braşov. timpurie a fost regretată de toţi bunii Români.

Şi acum să ne întoarcem la cei ce au dat în acest
interval suflet şi viaţă şcoalelor. Frumoasă a fost
pleiada dascălilor acestor scoale şi în deceniile erei
tiszaiste. Trei nume se aisting însă cu deosebire
in această epocă în analele lor: Ion I. Lapedatu,
Andrei Bârseanu şi Virgil Oniţiu.
Ion Lapedatu (1844—1878), «scriitor talentat şi
productiv, un român de inimă şi unul dintre cei
mai vrednici şi mai simpatici membri ai societăţii
noastre din Braşov », cum îl caracteriza Andrei
Bârseanu, fu unul dintre primii ardeleni cu studii
la Paris. Pe lângă aceasta el fusese şi bursier al
societăţii «Transilvania »din Bucureşti. Trecu apoi
la Bruxelles, unde luă şi doctoratul în litere şi
filozofie. încă în acelaş an i se oferi catedra de
limba română şi filozofie la gimnaziul din Braşov.
A fost unul dintre cei mai iubiţi profesori şi cei
mai talentaţi pedagogi. «Şcolarii săi se uitau la
profesorul lor ca la un luceafăr *, ne spune fostul
său elev Andrei Bârseanu. Lapedatu ştia să deş­
tepte în învăţăceii lui iubirea pentru acea comoară
care este graiul poporului românesc. A fost foarte
activ şi în afară de şcoală, a colaborat aproape la
toate ziarele şi revistele româneşti din Ardeal, iar
în 1877 a înfiinţat şi redactat la Braşov revista Protopopul dr. Vasde Saftu, întâiul episcop
«Albina Carpaţilor », după ce mai înainte fusese militar român al Transilvaniei (| 1922). Pre­
unul dintre colaboratorii principali ai «Orientului
şedinte al Eforiei 1904—1908 şi 1910 192a
Şi cine nu cunoaşte pe fo­
stul preşedinte al Astrei, An­
drei Bârseanu? El se aşeză în
anul 1881 ca profesor la Bra­
şov, după ce făcuse studii fru­
moase la universităţile din Viena
şi Munchen. La Viena se di­
stinse şi ca membru al socie­
tăţii studenţeşti « R o m â n i a
Jună». Descendent al unei
vechi familii de p r e o ţ i din
Ţara Bârsei, el avea o deose­
bită dragoste pentru graiul
strămoşesc, ocupându-se încă
de pe băncile şcoalei cu adu­
narea de poezii populare româ­
neşti, material care a format
baza cunoscutei colecţii «Doine
si strigături din Ardeal », pu­
blicată în 1885 în colaborare
cu distinsul său p r i e t e n şi
filoromân Ioan Urban Jarnik.
Profesor de limba şi literatura
Aripa de miazâzi a gimnaziului română, de istorie şi geografie
la gimnaziu, iar mai t â r z i u
latin », ziarul panlatin apărut la Braşov în anii la şcoala comercială, el a lucrat cu un zel apo­
1874—75 sub redacţia fraţilor Aron şi Nicolae stolic pentru educaţia într’o direcţie sănătoasă
Densuşianu. Lapedatu a cultivat toate genurile românească a tinerelor vlăstare încredinţate