Page 27 - 1933-04
P. 27
A. MUREŞIANU: ŞCOALELE NAŢIONALE CENTRALE ŞI LICEUL A. ŞAGUNA DIN BRAŞOV 217
monumentului sepulcral al lui Oniţiu, cu prilejul şurile, nu numai ale şcoalei, ci şi ale sufletelor;
împlinirii a io ani dela moartea sa, astfel: «A fost de altă parte, tot în faţă, cu opinia publică româ
un mare noroc pentru aceste şcoale de a fi avut nească, care, geloasă de caracterul românesc şi de
pe Oniţiu în frunte, în vremea când se dădeau bunul nume al acestei şcoale, ar fi infierat cu
cele mai înverşunate asalturi împotriva şcoalei ro stigmatul trădării pe diriguitorii cari s’ar fi făcut
mâneşti. Numai cine a făcut parte din corpul vinovaţi de vreo transacţiune care să aducă vreo
profesoral de pe acele vremuri îşi poate da seama ştirbire acestui nume bun — cu toate aceste cleşte
de situaţia gingaşe în care se aflau profesorii şi în jur şi săbii damocleane deasupra capului, a
şcoala. Cu vizite neaşteptate ca a ministrului Wlas- trebuit, zic, tactul şi, când era nevoie, energia şi
Profesorii gimnaziului, ai şcoalei reale şi ai şcoalei comerciale împreuna cu membrii Eforiei şi ai «Delegaţiunilor
şcolare», cu prilejul jubileului de 50 de ani.
Şezând: Pantelimon Duna, Gh. Belissimus, Lazăr Nastasi, Nicolae Bogdan, Sterie Stinghe.
Rândul 2: Ioan Lengheru, Iosif Blaga, directorul Virgil Oniţiu, Gh. Chelariu, Andrei Bârseanu, Petre Roşea,
Axente Banciu, I. Bunea.
Rândul 3: Ioan C. Panţu, Nicolae Fluşturenu, Ion N. Ciurcu, protopop Vasile Voina, protopop Vasile Saftu,
Nicolae Bârbuceanu, Icsif Maxim, Vasile Goldiş.
Rândul 4. Nicolae Navrea, S. Stinghe, I. Navrea, Paul Budiu, Gheorghe Dima, Dionisie Fâgârâşianu, Gh. Vâtâşianu,
Dumitru Lupan.
stics, care nu obişnuia să meargă în inspecţii şcolare, rezoluta hotărîre a lui Oniţiu, ca acest focar nu
cu exemplul liceului din Beiuş înaintea ochilor în numai să nu fie întunecat, dar să nu fie stins de
dimineaţa fiecărui 3/15 Maiu, când, cu toată paza vânturile potrivnice care se înteţeau de jur îm
din jur, răsărea ca din pământ pe mormântul bar prejur ».
dului dela 48 tricolorul românesc, cu elevi cari Prin aceste situaţii delicate Oniţiu a putut să
citeau ziare şi de aci şi din Ţară, cu pretenţiile se strecoare ca un adevărat erou, reuşind să mă
celor dela Budapesta, cu ochii de Argus ai inspec rească între elevii săi dragostea pentru limba ro
torilor, cari căutau să pătrundă în toate ascunzi - mânească şi cultul pentru trecutul poporului
