Page 28 - 1933-04
P. 28
2 1 8 B O A B E D E G R Â U
românesc. Cursurile sale de limba şi literatura ro pedagogice şi un program amănunţit al distrac
mână erau dintre cele mai bune din câte s'au ţiilor şi sporturilor, deosebit pentru sezonul de
ţinut până atunci în Ardeal. vară şi pentru cel de iarnă.
Oniţiu a fost însă şi un scriitor de valoare. A Mult a făcut Oniţiu şi pe teren filantropic şi
publicat în ziarele şi revistele româneşti de din cultural. El a fost iniţiatorul fondului * Coresi »
coace de Carpaţi diferite studii literare şi peda- pentru sprijinirea tipăririi de cărţi literare şi ma
nuale şcolare; el a fost şi întemeietorul şi harnicul
colectant al « Mesei studenţilor », care a dat hrană
bună şi sănătoasă sutelor de şcolari lipsiţi, şi tot
al său a fost şi meritul principal al clădirii marelui
internat al şcoalelor, inaugurat în anul 1911, în
cea mai mare parte cu bani adunaţi prin sub
scripţie publică, la cari se adăugară veniturile a
două fundaţii sau legate mai vechi, înfiinţate tot
cu acest scop: primul al lui Ioan Ionciovici şi al
soţiei sale Zoe născută Florea Iuga de Bacia, şi al
doilea al căpitanului Gheorghe Cristureanu, un fost
ofiţer al armatei române retras la Braşov, care
lăsă şcoalelor o fermă lângă Braşov şi o casă in
Bucureşti.
Oniţiu s’a stins in 1915, în toiul războiului, cu
un an înainte de a fi martor al pribegirii colegilor
săi prin ţări străine, înainte dea-şi vedea sanctuarul
transformat în spital militar german şi marea şi
bogata sa bibliotecă, aruncată în pod sau între
buinţată ca material de foc. Soarta l-a cruţat de
această mare probă, dar nu i-a îngăduit să vadă
steagul tricolor înfipt definitiv pe catapeteazma
clădirii, de unde îl răsturnase, cu o jumătate de
veac mai înainte, furia nesăbuitului şovinism un
guresc.
Am merge prea departe cu lucrarea noastră dacă
Iosif BLaga, profesor dela anul 1891 şi director am voi să spunem tot ce e vrednic de spus şi despre
dela 19x5—1927; la 1924 ales protopop al mândra falangă a colaboratorilor lui Oniţiu. Vom
Braşovului şi al Ţfru Bârsei aminti mai întâiu pe câţiva stâlpi mai vechi ai
şcoalelor. Cum am putea trece cu vederea numele
gogice, apoi volumele: «De toate » (1893); «Clipe lui Dionisie Făgărăşianu (1855—907), excelentul
de repaus «(1905), «Din cele trecute vremi «(1912) pedagog şi moralist, profesor de matematică, fizică
şi a redactat şi bogatele anuare ale liceului dela şi mai pe urmă de religie al liceului? Cum am
1895 şi până la 1915, anul morţii sale. In 1891 putea uita articolele sale frumoase publicate mai
a fost ales membru corespondent al Academiei cu seamă în ediţiile populare ale ziarelor noastre
Române. A fost şi vice-preşedinte al «Societăţii de atunci? Cum am putea să nu amintim bine
pentru fond de teatru român » din Ardeal. facerile de care s’au împărtăşit şcolarii bolnavi şi
Oniţiu a fost un aderent convins al doctrinei săraci, cărora le-a lăsat după moarte toate eco
«naţionaliste * şi al învăţământului clasic. «Cine nomiile sale? Cum am putea uita pe regretatul
nu a pătruns, zicea el, în vraja culturii antice prin Dr. Valeriu Branisce (1869—1928), valorosul zia
farmecul conoştinţii limbilor clasice, acela nu va rist şi luptător naţional care a servit şcoala timp
înţelege noima şi rostul culturii noastre de astăzi, de trei ani ? Cum am putea să nu amintim pe fostul
nici legătura ce este între ziua de ieri, ziua de astăzi ministru şi preşedinte al Astrei Vasile Goldiş, pro
şi cea de mâine; acela, cum s'ar zice, nu poate fesor distins al gimnaziului dela 1889 şi până la
să aibă sentimentul istoric al evoluţiei noastre cul 1901? Apoi iarăş nu putem să nu amintim pe
turale, care întreagă se întemeiază pe cultura antică cei ce au format temelia învăţământului lor în
elino-romanâ şi din ea izvorăşte... Idealiştii şi decurs de decenii. Este regretatul Paul Budiu
entusiaştii, generoşii şi desinteresaţii în cauzele (1854—1901), profesor de filologie clasică al gim
publice ies de obiceiu din rândul celor cu cultură naziului şi harnic autor de manuale şcolare. Este
clasică ». Dr. Ioan Bunea, autoritarul dascăl şi director actual
începând cu deosebire din anii 1903—1904, al liceului « Gheorghe Lazăr » din Sibiu. Este Ioan
Oniţiu a dat o deosebită atenţie ocupaţiilor in afară Petrovici, profesor de istorie şi limba latină al
de şcoală ale elevilor, stabilind în desele conferinţe gimnaziului dela 1901 până la 1919, fost deputat