Page 30 - 1933-04
P. 30

220                                B O A B E  D E  G R Â U


           române  în  aceste  şcoale  toată  importanţa  cuvenită.   pricepere  să  infiltreze  şi  în  spiritele  cele  mai  re­
           «Studiul  limbii  române,  scrie  directorul  L  Blaga,   calcitrante  iubirea  pentru  frumuseţile  graiului  ro­
           vrednicul  urmaş  al  lui  Oniţiu  la  conducerea  şcoalei,   mânesc,  a  artei  dramatice,  a  istoriei  şi  a  artelor
           s'a  bucurat  la  noi  de  o  deosebită  îngrijire.  Se  cerea   frumoase  in  genere.  Dr.  Blaga  a  fost  cel  dintâiu
           ca  elevii  să  cetească  în  decursul  timpului  de  studiu   care  a  aplicat  la  aceste  şcoale  metoda  instrucţiei
           tot  ce  era  de  seamă  în  literatura  noastră.  In  baza   prin  excursii  şi  călătorii,  pregătind,  nu  fără  greu­
           unui  studiu  pedagogic  literar  al  directorului  Oniţiu   tăţi  materiale,  cu  elevii  claselor  superioare,  călătorii
           s'a  compus  un  «canon  »,  în  care  se  arăta  ce  trebue   în  ţările  păstrătoare  ale  urmelor  civilizaţiei  antice,
           să  se  cetească  de  elevi,  ca  minim,  în  clase  sub  con­  în  Italia  şi  Grecia.  Intre  scrierile  sale  tipărite
           ducerea  profesorilor  şi  ce  acasă  ca  lectură  parti­  amintim:  «  Instrucţiunea  istorică  în  şcoalele  medii  »,
           culară,  an  de  an.  Se  putea  stărui  pentru  această   «La  chestiunea  instrucţiunii  femeii  »,  «Din  este­
           ocupaţie  sistematică  de  lectură,  fiindcă  în  fiecare  tica tragicului », « Psihologia voinţii »şi altele. Apoi



































             O  întrunire  din  1910  a  bacalaureaţilor  gimnaziului  din  1900  şi  a  câtorva  din  1895  cu  profesorii  lor;  in  picioare,  dela
              stânga:  Axente  Banciu,  I.  Lupaş,  Alexandru  Bogdan,  C.  Lacea,  Nicolae  Bogdan,  Petru  Roşea,  Iosif  Blaga,  Pantelimon
              Dima,  Ioan  Bunea,  directorul  Virgil  Oniţiu,  Tit  Liviu  Blaga,  Gheorghe  Dima,  protopop  Aurel  Nistor,  Ipolit  Ilasievici,
              Andrei  Bârseanu,  Sextil  Puşcariu,  profesor  Vasile  Neguţ,  Octavian  Goga,  Jovian  Moldovanu,  avocat  Emil  Dan,  preot
              Ioan  Damian,  profesor  Nicolae  Sulicl;  jos,  dela  stânga:  preot  Ioan  Morariu,  preot  Nic.  Furnică,  profesor  Traian
                       Suciu (Brad), avocat G. Garda, avocat V. Raicu, avocat Const. Moga, avocat Ioan Maior

           clasă  era  câte  o  bibliotecă  a  clasei,  cu  cărţi  anume   volumele  «Teoria  Dramei»,  (Braşov,  1889)  şi
           selecţionate.  Lectura  aceasta  multă  şi  sistematică  a   «Analize  psihologice  »  (Braşov,  1902).  Ca  secretar
           şi  adus  bune  rezultate  în  învăţarea  limbii  şi  lite­  al  *  Societăţii  pentru  fond  de  teatru  român  »  Dr.
           raturii  române  şi  pentru  desvoltarea  minţii  şi  a   Blaga  a  redactat  valoroasele  sale  anuare  (1904—914)
           inimii elevilor *.                              şi  a  funcţionat  şi  ca  membru  al  secţiei  literare  a
             Directorul  Blaga  a  fost  alături  de  Oniţiu  unul   « Asociaţiunii ».
           dintre  factorii  principali  ai  progresului  şcoalelor   După  moartea  harnicului  şi  vrednicului  preşe­
           timp  de  peste  2  decenii.  A  ocupat  la  început  ca­  dinte  al  eforiei  şcoalelor  dela  1904—1922,  a  pro­
           tedrele  de  istorie,  limba  română  şi  limba  latină,   topopului  Dr.  Vasile  Saftu,  căruia  i  se  acordă
           iar  mai  târziu  de  psihologie  şi  logică,  publicând   pentru  meritele  sale  şi  rangul  de  episcop  militar
           şi  câteva  lucrări  pedagogice  şi  psihologice  de  va­  român,  Dr.  Blaga  candidă  la  scaunul  de  protopop
           loare.  Cei  ce  au  avut  norocul  de  a-1  avea  profesor   al  Braşovului  şi  Ţării  Bârsei  şi  în  1924,  dânsul
           nu vor uita niciodată condescendenţa sa faţă de elevi,   fu  şi  ales  aproape  cu  unanimitate  în  locul  ilustrat
           metoda  fină,  familiară,  cu  care  năzuia  cu  adâncă  de atâţia mari şi vrednici predecesori.
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35