Page 31 - 1933-04

A. MUREŞIANU: ŞCOALELE NAŢIONALE CENTRALE $1 LICEUL A. ŞAGUNA DIN BRAŞOV 221

In toamna fatală a anului 1916 Dr. Blaga a încrederea şi favoarea. In urma acestor împrejurări
trebuit să se retragă împreună cu alţi 10 colegi s'au comis multe greşeli de oamenii, cari nu dispuneau
cu oastea românească peste Carpaţi, de unde după de un suflet puternic românesc şi de suficientă in­
dependenţă ».
Şcoalele suferiseră pierderi însemnate şi înainte
de intrarea României în războiu. Nu mai puţin
de cinci profesori au fost chemaţi subt drapel şi
nevoiţi să alerge la front pentru apărarea + patriei »
şi nu mai puţini de trei dintre aceştia au murit
moarte de martiri în tranşeele Galiţiei sau în acea
vale a plângerii care a fost regiunea râului Isonzo.
Aceşti trei martiri au fost: Dr. Alexandru Bogdan,
Vasile Micula şi Dionisie Nistor.
Cea mai dureroasă a fost fără îndoială pierderea
scriitorului iscusit, profesorului şi conferenţiarului
distins, sprijinitorului talentelor tinere, adevăra­
tului părinte al elevilor şi camaradului devotat şi
bun care a fost regretatul Dr. Alexandru Bogdan,
căzut la Şumina în Galiţia la 10 Octombrie 1914,
în vârstă de abia 33 de ani.
Intre cei mobilizaţi a fost şi talentatul profesor
de fizică şi matematică al şcoalei, Aurel Ciortea
(1872—1931), care făcuse cu sprijinul eforiei şi
studii speciale în laboratoarele din Berlin şi Paris
şi care a publicat împreună cu colegul său de
materie, Tit Liviu Blaga (1881—1916), un dascăl
tot atât de devotat şcoalei, unul dintre cele mai
Alexandru Bogdan, cea mai dureroasă pierdere bune manuale româneşti de «fizică şi chimie ».
In răsboiu In Noemvrie — Decemvrie 1918 Ciortea a fost
comandant al «gărzilor naţionale * române din
multe peripeţii a ajuns împreună cu profesorii Ţara Bârsei. Consiliul dirigent din Sibiu l-a în­
Nicolae Bogdan şi Const. Lacea tocmai în Suedia sărcinat mai târziu cu organizarea Academiei de
la Stockholm şi Uppsala. Aci regreta­
tul ministru plenipotenţiar Derussi a
organizat pentru dânşii un serviciu de
informaţii de presă. In 1918 au fost
chemaţi de Take Ionescu la Paris pen­
tru a intra în Comitetul Naţional, unde
au îndeplinit şi diferite alte însărcinări
până în luna August 1919.
In anii războiului şcoalele, rămase
aproape fără elevi, în parte mobilizaţi,
au trebuit să sufere toate umilinţele
provocate nu numai de vrăjmaşi, ci şi
de omul uitat de sine care a fost mi­
tropolitul impus, după moartea lui Ioan
Meţianu, Românilor ardeleni de Ştefan
Tisza, decedatul de tristă memorie Va-
sile Mangra. Profesorii refugiaţi fură
destituiţi din posturile lor, iar şcoa­
lele întocmite astfel ca să servească în
primul rând interesele Statului ungu­
resc. «Firea nervoasă şi înverşunată,—
scrie anuarul jubilar de 75 de ani al Sala de gimnastici
şcoalelor — starea bolnăvicioasă a mi­
tropolitului şi manifestaţiile sale faţă cu tot ce re­ comerţ din Cluj al cărei director a fost până la
prezenta spirit şi voinţă naţională românească din moarte.
Transilvania, determinau pe mulţi ca să menajeze Cel mai vechiu dintre profesorii actuali ai li­
slăbiciunile capului bisericesc pentru a-i dobândi ceului şi unul dintre foştii colaboratori de seamă