Page 32 - 1933-04

222 B O A B E D E G R Â U

ai lui Oniţiu este Axente Banciu. Unul dintre cei decenii. Petru Roşea (1863—1926) şi nici pe acela
mai buni cunoscători ai problemelor gramaticale care a fost timp de peste 35 de ani medicul lor
şi ortografice şi al fiinţei fiziologice a limbii noastre, zelos şi desinteresat: doctorul Gheorghe Baiulescu,
autor al unei mulţimi de articole literare, filologice fiul protopopului de odinioară al Cetăţii Braşo­
şi culturale în revistele şi ziarele noastre de pre­ vului şi distinsului catechet şi efor al şcoalelor,
tutindeni, Axente Banciu a fost şi este şi unul Bartolomeu Baiulescu (1831—1908). Gheorghe Ba­
iulescu a fost câtva timp şi
profesor de igienă în clasele
superioare ale liceului şi a în­
fiinţat pe lângă Băile Eforiei
şi primul institut de idrote-
rapie al Braşovului, publicând
şi un valoros tratat de «Idro-
terapie medicală »(Braşov 1904).
Doctorul Baiulescu a avut şi
norocul şi cinstea de a fi fost
şi primul p r i m a r şi primul
prefect român al Braşovului
subt stăpânire românească.
Dar şcoalele de subt Tâmpa
au mai avut şi privilegiul de
a putea număra intre profe­
sorii lor şi pe primii mari com­
pozitori ai Românilor din fosta
monarhie habsburgică: Gheorghe
Dima (1847—1927), CiprianPo-
rumbescu (1854—1883) şi Iacob
Mureşianu-fiul (1857—1917).
Porumbescu n'a putut pro­
fesa arta muzei Euterpe la şcoa­
lele de aici decât numai trei
Profesorii liceului, membrii Eforiei şi Delegaţiilor Şcolare in anul jubilar 1925 ani, căci fu răpit de moarte
în floarea tinereţei, nu mult
dintre cei mai harnici propagatori culturali ai nea­ după compunerea frumoasei sale opere «Craiu
mului nostru. Starea înfloritoare a despărţămân­ Nou », iar Iacob Mureşianu-fiul n'a funcţionat de­
tului « Astra * Braşov, înfiinţarea primei biblioteci cât numai un singur an. Numai Gheorghe Dima
publice româneşti a Braşovului, sunt în mare a avut parte să servească şcoalele cu dragoste şi
parte meritele d-sale. D-sa a înfiinţat în 1929 şi devotament, timp de un sfert de veac. Fiu al
conduce şi până astăzi revista istorică-literară fruntaşului membru al primei eforii a şcoalelor
«Ţara Bârsei * care pe lângă bunul renume ce şi sprijinitor al lor, Nicolae Dima (mort 1853),
şi l-a câştigat în lumea cărturarilor noştri, se poate Gheorghe Dima a făcut studii excelente de muzică
lăuda si cu cea mai regulată apariţie între toate şi cânt la Karlsruhe, Viena şi Graz şi a absolvit
revistele româneşti de astăzi. şi renumitul conservator de muzică din Lipsea.
Dintre profesorii mai vechi cari funcţionează şi După câţiva ani de profesorat la Braşov, Gheorghe
în prezent la liceu mai amintim pe bunul părinte Dima fu chemat la Sibiu în postul de profesor
al elevilor şi educator al lor prin excursii, Dumitru de muzică al seminarului «Andreian » şi dirijor al
Lupan, fost câţiva ani şi profesor la gimnaziul corului bisericii catedrale şi al «Reuniunii de mu­
din Năsăud, şi pe harnicul profesor de latină, elină zică * de acolo. Aici reputaţia lui de compozitor
şi română Vasile Neguţ, iar dintre cei trecuţi la şi muzician distins crescu atât de mult, încât
alte şcoale sau decedaţi, pe profesorul de filologie chiar Saşii îi oferiră conducerea «Mănnergesang-
clasică şi limbă română al liceului dela 1899 până verein «-ului lor. In anul 1899 fu chemat iarăş la
la 1919, Dr. Nicolae Sulicâ, şi pe regretatul pro­ Braşov, unde a rămas până în anul 1916 când,
fesor de istorie şi geografie, Gheorghe Vătăşianu, refugiindu-se la Bucureşti, fu mai târziu arestat
mort în anul 1917 în decursul refugiului său din de autorităţile austriace, condus la Cluj şi ţinut
Moldova, ca instructor la colonia de cercetaşi din închis mult timp dimpreună cu alţi martiri ai
Păuşeşti, unde mai se găseau atunci şi alţi colegi neamului nostru de atunci. In România tutulor
de ai săi braşoveni. Românilor Gheorghe Dima fu însărcinat cu or­
Nu putem trece cu vederea nici pe cel mai bun ganizarea conservatorului de muzică din Cluj, pe *
profesor de gimnastică al şcoalelor, în decurs de care l-a condus până la moarte. Activitatea sa de