Page 33 - 1933-04
P. 33

A. MUREŞIANU: ŞCOALELE NAŢIONALE CENTRALE ŞI LICEUL A. ŞAGUNA DIN BRAŞOV               223

         compozitor  este,  credem,  destul  de  bine  cunoscută.   Nu  e  de  sigur  uşoară  problema  recapitulării
         Corurile  sale  erau  punctul  de  atracţie  al  festivită­  rolului  însemnat  al  şcoalelor  româneşti  ale  Bra­
         ţilor  mari  ale  neamului  nostru  de  aici,  iar  piesele   şovului  in  istoria  evoluţiei  neamului  nostru.  «  Com­
         sale,  bogate  in  inspiraţii  şi  motive  româneşti,   plexitatea  *  ei  a  recunoscut-o  şi  unul  dintre  cei
         podoaba  programelor  concertelor  româneşti  de   mai  străluciţi  foşti  elevi  ai  lor,  Octavian  Goga,
         pretutindeni.  Bucăţi  ca  «Liturghia  lui  Ioan  Gură   care  scria  la  17  Maiu  1925,  cu  prilejul  jubileului
         de  Aur  »,  Baladele  «  Groza  *  şi  «  Mama  lui  Ştefan   de 75 de ani al gimnaziului, între altele:
         cel  Mare  *,  Imnul  «Salvum  fac  regem  »  şi  altele   «A  vorbi  despre  şcoalele  din  Braşov  şi  a  arăta
         îl vor face neuitat.                             rostul  lor  real  în  viaţa  culturală  din  Ardeal,  în­
                                                          seamnă  a  face  istoria  unităţii  noastre  sufleteşti
                                                          dela  cele  mai  primitive  începuturi  până  la  strigă­
           După  anii  de  grea  încercare  1916—1918,  în   tul  de  biruinţă  din  epopea  recentă.  Mai  mult  ca
         decursul  cărora  activitatea  le-a  fost  foarte  mult   orice  aşezământ  acest  liceu  a  radiat  fluidul  per­
         stânjenită,  şcoalele  naţionale  româneşti  ale  Bra­  manent  al  năzuinţelor  noastre  moderne.  Paralel
         şovului  au  putut  în  sfârşit  să  fie  martore  ale   cu  Blajul  care  ne-a  învăţat  cultul  trecutului,  aici
         marilor  evenimente  dela  sfârşitul  anului  1918,   s'a  hrănit  speranţa  pentru  ziua  de  mâine.  In
         care  au  adus  asupra  Ardealului  stăpânirea  vul­  chiliile  de  pe  Târnave  se  visau  splendorile  ro­
         turului  român,  visată  de  întemeietorii  lor.  In  anul   mane,  subt  Tâmpa  Braşovului  palpitau  fiorii  re­
         următor  se  întoarse  din  refugiu  şi  directorul   naşterii româneşti ».
         Blaga  cu  colegii  săi.  Mulţi  dintre  aceştia  primiră,   Nu  trebue  să  privim  decât  la  metropola  şcolară
         in  noua  constelaţie  politică  şi  culturală  a  neamului   a  Transilvaniei  ca  să  ne  convingem  despre  rolul
         nostru,  însărcinări  şi  misiuni  importante  într’alte   important  al  foştilor  elevi  ai  şcoalelor  din  Braşov
         centre  ale  Ardealului.  Locul  lor  îl  luară  alţii  mai   în viaţa culturală şi spirituală a românismului.
         tineri.                                            Deşi  nu  s'a  putut  încă  împlini  dorinţa  întemeie­
            N'a  fost  o  operă  uşoară  de  a  reglementa  în   torilor  de  odinioară  ai  «panteonului  »  braşovean,
         împrejurările  schimbate  chestiunea  atât  de  com­  ca  el  să  adăpostească  în  viitor  şi  o  universitate,
         plicată  a  administraţiei  şi  conducerii  şcoalelor.   totuş  destinul  a  voit  ca  prima  universitate  româ­
         In  urma  marei  devalvări  a  monetei,  veniturile   nească a Transilvaniei, aşezată în fosta ei capitală
         eforiei  scăzuseră  simţitor.  A  fost  deci  nevoie  ca
         Consiliul  Dirigent  şi  mai  târziu  Ministerul  de
         Instrucţie  din  Bucureşti  să  acorde  ajutoare  anuale
         importante  şcoalelor.  Sub  noul  regim  au  survenit
         insă  şi  alte  schimbări  fundamentale.  Atât  şcoala
         reală  cât  şi  şcoala  comercială  superioară  au  părăsit
         vechea  lor  matcă,  fiind  transformate  în  şcoale  de
         Stat  independente;  din  cea  dintâiu  s’a  format
         liceul  real  «Dr.  Ioan  Meşotă  *,  iar  din  a  doua
         şcoala  comercială  superioară  «Andrei  Bârseanu  *.
         Graţie  stăruinţelor  neobosite  ale  directorului  Blaga
         a  fost  luat  şi  liceul,  rămas  acum  singur  şi  purtând
         dela  1919  numele  gloriosului  său  protector  de  odi­
         nioară,  subt  ocrotirea  Statului  Român,  care  su­
         portă  acum  cea  mai  mare  parte  a  sarcinei  între­
         ţinerii sale.
            La  sfârşitul  anului  1927  veneratul  protopop
         Blaga  retrăgându-se  din  învăţământ,  a  încredinţat
         direcţia  liceului  «Andrei  Şaguna»  tânărului  şi
         harnicului  profesor  Ioan  Moşoiu.  Noul  director
         şi-a  asumat  o  răspundere  destul  de  mare  luând
         asupră-şi  conducerea  vechei  şi  glrrioasei  şcoale,
         dar  toate  indiciile  de  până  acum  ne  întăresc  in
         credinţa  că  îşi  va  face  pe  deplin  datoria,  dim­  Ioin Moşoiu, directorul liceului dela 1928
         preună  cu  tinerele  şi  mult  promiţătoarele  forţe
         didactice  de  care  este  înconjurat,  despre  care  însă
         vom  lăsa  să  vorbească  posteritatea  în  măsura   maghiară.  Clujul,  să  fie  organizată  şi  începută  de
         vredniciei  lor.  Putem  nădăjdui  deci  că  şcoalele   foştii  elevi  ai  şcoalelor  din  Braşov.  Nu-i  întâlnim
         vor  merge  şi  în  viitor,  ca  şi  in  decursul  celor  opt   pe  aceştia  şi  în  fruntea  «Muzeului  Limbii  Ro­
         decenii  trecute,  tot  mereu  înainte  pe  calea  pro­  mâne  *,  a  «Institutului  de  Istorie  Naţională»,
         gresului şi a perfecţiei.                        a «Academiei Comerciale * şi a * Şcoalei de
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38